Ai 12 motive să vizitezi Maramureșul! Să vezi minunea cu ochii tăi!

Ai 12 motive să vizitezi Maramureșul! Să vezi minunea cu ochii tăi!

Despre Maramureș, colțul de țară din Nord-Vestul României, s-a spus adesea că e un tărâm uitat de vreme, cu biserici de lemn și obiceiuri de când lumea. Cei care l-au vizitat deja nu se mai întreabă ”de ce Maramureș?”, pentru că amintirile și poveștile cu care s-au întors acasă vorbesc de la sine. Poate doar cei care nu l-au văzut să mai aibă nevoie de motive, așa că le oferim câteva din cele cuprinse într-un material realizat de Biroul de Turism al Consiliului Județean Maramureș, pentru visitmaramures.ro

  1. Peisaje la superlativ

De îndată ce treci de ”poarta” Maramureșului, peisajele îți fură privirea: munți împăduriți, adăpați de râuri și pâraie, dealuri îmbătător de verzi, căpițe prietenoase ivite la tot pasul, lacuri tăcute, pășuni, cascade și izvoare, specii florale excepționale, toate îndemnându-te să nu mai lași deoparte aparatul de fotografiat. Cu o avere alcătuită dintr-un parc național (Munții Rodnei), un parc natural (Munții Maramureșului) și numeroase alte arii protejate, peisajul Maramureșului e mai mult decât înstărit: Creasta Cocoșului, Lacul Albastru, Cheile Lăpușului sunt doar câteva dintre acestea, o sărbătoare pentru ochi, pledând convingător pentru versurile populare fredonate de maramureșeni ori de câte ori au prilejul să-și laude meleagurile: ”Maramureș plai cu flori, mândru ești în sărbători…”

  1. Oamenii și omenia

Aproape fără excepție, vizitatorii Maramureșului se declară îndrăgostiți de moroșeni. Fie că îi întâlnești într-o zi obișnuită de lucru, la fân sau cu treburi prin gospodărie, fie că schimbi o vorbă cu ei pe ulița satului, sau îi însoțești într-o zi de sărbătoare, atunci când își îmbracă cele mai bune straie ca să își cinstească duminicile, sfinții sau nunțile, sufletul tău va fi câștigat. În felul lor de a fi simplu, sincer, fără ocolișuri, în vorbele lor pline de tâlc, în modul în care te poftesc în casă, în pofta lor de joc și horit și mândria cu care povestesc despre locurile în care s-au născut, există ceva care te cucerește de la prima vedere.

  1. Bisericile vechi din lemn

Nu de puține ori, numele Maramureșului se substituie cu ”țara bisericilor din lemn”. Călătorind prin sate, e ușor să observi că mai toate așezările au vechea lor biserică de lemn, creație a meșterilor locului. Opt dintre acestea au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, putând fi vizitate la Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz și Șurdești. Bisericile nu sunt doar obiective turistice: în fiecare duminică și de sărbători, sătenii, mulți dintre ei îmbrăcați în straie tradiționale, vin aici să se închine. Cu turnuri înalte, ca să fie cât mai aproape de Dumnezeu, cu stâlpi grei de brad sau stejar, sculptați manual și cu acoperișuri de șindrilă, cu valoroase picturi interioare, de o vechime impresionantă, fiecare biserică are istoria și povestea ei încrustată în lemn.

  1. Porțile tradiționale

Maramureșenii au fost întotdeauna credincioși lemnului, căruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul în care mâncau, până la acoperământul de deasupra capului și bisericile în care se închinau. Acolo unde miroase a lemn, maramureșeanul se simte acasă. Porțile de lemn sunt, de când lumea, simbolul satelor maramureșene. Motivele încrustate în stâlpii porților, pe acest hotar simbolic dintre lume și gospodărie, dintre spațiul neutru și cel sacru, au rolul de a proteja casa și familia: funia răsucită, soarele, pomul vieții sunt toate expresia marilor mituri din cultura românească. Azi, în Maramureș, mai pot fi văzute porți și case vechi din lemn, în special în satele de pe Valea Cosăului și Valea Marei, precum și în Muzeul Satului din Baia Mare și Sighet.

  1. Viața la țară

Despre satele maramureșene se spune că reprezintă sufletul vieții la țară din România, o atracție și o sursă de tihnă pentru turistul obișnuit cu aglomerația și zgomotul citadin. Vizitând Maramureșul rămâi cu impresia întoarcerii în timp la simplitate și arhaic. Primul lucru care îl încântă pe călătorul ostenit de drum este gazda întotdeauna ”veseloasă” și primitoare și o masă cu bucate tradiționale. Apoi îl încântă munca la câmp, adierea de iarbă proaspăt cosită, gustul laptelui proaspăt muls, plimbările cu căruța sau cu sania, somnul odihnitor. Iar asta se întâmplă în toate pensiunile agroturistice ale locului.

  1. Obiceiuri și sărbători

Oamenii din Maramureș au știut să nu se înstrăineze de tradiții, păstrate din timpurile de demult. Viața la țară în Maramureș este orânduită în mare parte după muncile câmpului și după marile sărbători creștine. Începutul de an e animat de sumedenia de obiceiuri de Anul Nou și Bobotează. Primăvara este dedicată obiceiurilor de cinstire a primului gospodar ieșit la arat (Tânjaua de pe Mara, Udătoriul din Șurdești), urcatul oilor la stâne și Sărbătoarea Paștelui. Vara, maramureșenii sunt ocupați cu munca la fân, câtă vreme e soarele pe cer, respectând obiceiurile de Sânziene și tradițiile legate de ziua Sfintei Marii și de zilele sfinților. Toamna, în timp ce se bucură de bogăția recoltei, oamenii se adună la jocuri ale satului, unde pe muzica ceterașilor, flăcăii joacă pătimaș fetele. Asta până la Lăsatul Secului, care marchează începutul pregătirilor pentru Crăciun, sărbătoarea cea mai frumoasă de peste an, când văile Maramureșului răsună de glasurile colindătorilor.

Sărbătorile creștine se împletesc aici cu credințele populare, în tot felul de obiceiuri precum: găsirea ursitului, alungatul duhurilor rele, căsnicia fericită sau recolta bogată. Iar când toate acestea se îmbină cu jocul și horitul, spectacolul pentru oaspeții din alte colțuri de lume este desăvârșit, în orice anotimp.

  1. Meșteșuguri populare

Dacă îi vizitezi pe moroșeni, vei avea prilejul să îi vezi meșterind, mai ales în lemn, de la blide, linguri, pecetare și obiecte de mobilier, la case, porți și biserici. În domeniul țesăturilor, femeile din Maramureș cunosc secretul extragerii culorilor naturale din plante și coajă de copac, așa că în fiecare casă există în camera bună, lada cu țesături din lână și cânepă, lucrate la războiul de țesut.

Meșteșugul olăritului se mândrește cu centrul de la Săcel, unde lutul roșu, scos de la mari adâncimi, este prelucrat cu tehnici străvechi. Tot aici se meșteresc măștile tradiționale care îmbogățesc obiceiurile de iarnă. În satele Sârbi și Budești, pe Valea Cosăului, mai pot fi găsiți ultimii clopari din Maramureș, dar și cele mai spectaculoase instalații țărănești din lemn (vâltori, pive, mori, horincii). Confecționarea costumelor populare, a podoabelor tradiționale ori pictura pe sticlă sunt alte meșteșuguri transmise din generație în generație în Maramureș.

  1. Cimitirul Vesel

În Săpânța vei găsi un cimitir neobișnuit, care intrigă și impresionează prin originalitate: Cimitirul Vesel, numit așa pentru crucile pictate în culori vii, peste care domnește un albastru special, denumit albastru de Săpânța. Inițiatorul acestui cimitir a fost Stan Ioan Pătraș, care în anii 1931-1935 a început să confecționeze crucile altfel decât în cimitirele obișnuite. Imaginile cioplite în lemn înfățișează în mod naiv una din caracteristicile vieții celui îngropat acolo, iar epitafurile sunt scurte poezioare pline de tâlc, scrise în limbaj popular, la persoana întâi, ca o spovadă a răposatului. Toate acestea au propulsat acest loc în topul 10 al celor mai vizitate destinații funerare din lume.

  1. Muzee unicat

În Maramureș, cele mai multe muzee sunt concentrate în jurul municipiilor Baia Mare și Sighetu Marmației. Muzeul de Mineralogie Baia Mare găzduiește o spectaculoasă colecție de minerale unicat în lume. De asemenea, în ambele localități există muzee dedicate arhitecturii tradiționale și etnografiei, care spun totul despre casele, meșteșugurile, mobilierul țărănesc, portul, ceramica și alte îndeletniciri ale localnicilor.

În Sighetu Marmației, o celebră închisoare politică a fost transformată în Memorialul Victimelor comunismului și al Rezistenței, însă astfel de instituții există și în localitățile mai mici. La Dragomirești există un muzeu al țărăncii române, iar în Leud, familia Pleș a transformat o casă veche din lemn, în muzeu al cânepei.

  1. Horinca

Horinca, sau palinca, nu e doar băutura tradițională, ci și mândria fiecărui moroșan gospodar, licoarea care stropește orice ospăț, descrețește frunțile, leagă prietenii, dezleagă limbi, un soi de elixir cu puteri tămăduitoare, vorba cântecului: ”De beau un pic de horincă, nu mă mai doare nimică”. Cei inițiați în tainele licorii știu cum să verifice cât e de bună. Fie freacă o picătură în palme și dacă mirosul băuturii aduce cu cel al mierii, testul a fost trecut, fie numără mărgeluțele de pe marginea sticlei, după ce o agită. Pentru toate acestea, atunci când intri în casa unui moroșan și ești omenit cu pălincă se spune că trebuie să bei paharul până la fund înainte de a-l pune pe masă, pentru că altfel aduce ghinion gazdei. Însă oricât te-ar preocupa soarta gazdelor, nu uita că horinca e ”apă de foc” și după o înghițitură-două ”picioarele ți se înmoaie ca pământul după ploaie”!

  1. Turismul activ

Celor dornici de mișcare după mesele îmbelșugate, Maramureșul le oferă poteci pitorești pentru drumeții, lacuri și râuri pentru o scaldă pe cinste în zilele de vară și pârtii de schi în timpul iernii (Borșa, Șuior, Mogoșa, Cavnic, Izvoare). Cicliștii se pot bucura de rute îndepărtate de trafic, care străbat locuri uimitoare, iar alpiniștii de hamuri, chingi și adrenalină, pe Creasta Cocoșului.

  1. Mocănița de pe Vaser

Până în urmă cu patru decenii, în Maramureș erau în funcțiune 200 de kilometri de linii ferate înguste, pe care circulau trenuri cu aburi ce transportau sare, lemn, mărfuri și persoane. Astăzi, Mocănița de pe Vaser este singura cale ferată îngustă din Uniunea Europeană pe care mai circulă un tren forestier. Sistemul are o lungime de peste 50 de kilometri, atât de-a lungul defileului împădurit al râului, cât și pe două văi laterale. Trenul turistic urcă până la jumătatea văii (km 22), la stația Paltin, unde se face popas pentru picnic, întorcându-se înapoi după câteva ore. Locomotivele care-l tractează, construite între anii 1910 și 1986, sunt cu aburi și au opriri pitorești pe traseu. «

 

Corina Rob

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Turist in Romania 0 Comments

O seara de luni la Gala Ambasadorii Turismului Romanesc

La iniţiativa doamnei Maria Grapini, Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, luni, 19 august a.c a avut loc prima ediţie a Galei de decernare a titlului de

Turist in Romania 0 Comments

Din ianuarie, zbori cu mai puțin de 50 de euro către 30 destinații europene

Prețurile biletelor de avion pentru mai mult de 30 de destinații din Europa scad chiar și de trei ori din luna ianuarie, ajungând la mai puțin de 50 de euro

Turist in Romania 1Comments

Happy Tour Group a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 60 milioane de euro

Happy Tour Group, liderul pieței de turism din România, a înregistrat la finalul anului trecut o cifră de afaceri de 60 milioane de euro venituri realizate exclusiv din turism. ”Anul

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!