Caraş Severin, un judeţ vecin cu Dunărea

Caraş Severin, un judeţ vecin cu Dunărea

Între Banat şi Transilvania se întinde unul dintre cele mai frumoase judeţe din ţară. Acest fapt se datorează reliefului divers, dominat însă de munţi, care ocupă 65% din teritoriul judeţului. Caraş Severin este al treilea judeţ din ţară, ca întindere, el reunind un mare număr de destinaţii turistice, de la celebra staţiune Băile Herculane, la zonele de pe malul Dunării şi până în parcurile naţionale ce se întind pe coamele munţilor.

Reşiţa, un oraş tânăr

Reşiţa este capitala judeţului şi unul din cele două municipii ale acestuia, alături de Caransebeş. Multă vreme acest oraş a fost unul dintre marile centre industriale ale ţării, aici construindu-se mai ales material rulant pentru Calea Ferată. Muzeul de locomotive cu abur de la Reşiţa are 16 exponate, locomotive care au fost construite aici începând de la 1872 şi până în 1959. Prima locomotivă construită la Reşiţa în 1872 a fost readusă aici după ce a fost scoasă „la pensie” şi este atracţia locului. Turiştii ce poposesc în reşedinţa judeţului Caraş Severin mai pot vizita Muzeul Banatului Montan, înfiinţat în 1959, care păstrează relicve ale istoriei acestor meleaguri. În apropiere de Reşiţa se află:

– staţiunea Semenic, aflată la 10 km de Văliug, şi care este o destinaţie faină de iarnă, cu pârtii de schi pentru începători;

– Gărâna, numit şi Wolfsberg, este un sat tipic săsesc, dar cu majoritatea populaţiei plecate; aici, de mai bine de 10 ani se desfăşoară Festivalul de Jazz Gărâna;

– Trei Ape este o staţiune formată în apropierea unui lac de acumulare, din care izvorăşte râul Timiş.

– Peşterile Popovăţ şi Comarnic, Cheile Carşului şi Ocna de Fier sunt alte câteva obiective turistice care merită vizitate de turiştii care ajung în apropiere de Reşiţa.

Munţii noştri aur poartă…

Caraş Severin este acoperit în partea de nord de Munţii Banatului, Ţarcului, Godeanu şi Cernei. Motiv pentru care este considerat un judeţ de munte, deşi cuprinde şi dealuri, aşa cum sunt delurile Oraviţei, cele ale Doclinului şi Sacoş-Zagujeni, precum şi o porţiune mică a Câmpiei Timişului. Cel mai jos punct al judeţului este la 76 metri, în satul Drencova, pe malul Dunării, iar cel mai înalt este Vârgul Gugu, din Munţii Godeanu, aflat la 2.291 m. Din vremea dacilor şi romanilor se ştia că aceşti munţi cuprind bogăţii, astfel fiind săpate mai multe mine în zonă. Una dintre aceste mine este Ocna de Fier, unde astăzi poate fi vizitată o minunată colecţie de minerale şi flori de mină. La Dognecea se află mine de argint şi de aur care au fost exploatate de pe vremea trecerii romanilor prin această regiune. În prezent, în nordul localităţii Dognecea se află două lacuri de acumulare, dintre care unul este denumit şi Lacul nuferilor, fiind declarat chiar rezervaţie botanică.

Curiozităţi:

– Cel mai vechi oraş al judeţului este Caransebeş, care se numea în anul 1286 – Opidum.

– Uzinele metalurgice de la Reşiţa s-au deschis în anul 1769.

– La Oraviţa se inaugurează primul teatru zidit din Europa, la 1817.

– Prima locomotivă cu abur de la Reşiţa este construită la 1872.

– Una dintre cele mai vechi staţiuni din Europa se află în Caraş Severin: Băile Herculane, atestată din anul 153 î. Hr.

Vestigii istorice care pot fi vizitate:

– Ruinele cetăţii feudale Mehadia

– Teatrul vechi de la Oraviţa

– Cetatea Cuieşti

– Castrul roman Centum Putei

– Ruinele cetăţii Caraşova

– Drumul poştalionului roman care traverseză dealurile dinspre Oraviţa spre Dunăre

– Ruinele cetăţii Dragomireana, din apropierea comunei Dalboşet.

Iubitorii naturii au grea alegere, pentru că judeţul Caraş Severin este plin de zone naturale minunate. Dintre parcurile naţionale şi naturale vă recomandăm: Semenic – Cheile Cărăuşului, Cheile Nerei – Beuşniţa, Domogled – Valea Cernei şi celebrul Parc Natural Porţile de Fier. Apoi există Situl Natura 2000 din Munţii Ţarcului, şi alte câteva destinaţii, pe care le enumerăm în cele de în continuare: Izvorul Bigăr, Bârzăviţa, Peştera Comarnic, Câmpia cu narcise, Pădurea Ezerişel, Valea Greţca, Cheile Gârliştei, Rudăriei şi Şuşarei. Ce să mai zicem de malul Dunării, care poate fi străbătut la pas, pe şosea sau pe apă.

Dunărea mărgineşte partea de sud-vest a judeţului şi formează graniţa cu Serbia. Practic, în localitatea severineană Baziaş Dunărea intră în ţara noastră, curgerea ei fiind spectaculoasă, ea făcându-şi loc prin peisajul stâncos. Foarte mulţi turişti preferă, de câţiva ani, să treacă în Serbia, de unde pot face o mulţime de fotografii superbe, cu malul românesc al “Fluviului Albastru”.

Obiective turistice din judeţul Caraş Severin:

Parcul Naţional Cheile Nerei

Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa ocupă zona sudică a Munţilor Aninei şi partea nordică a Munţilor Locvei, având o suprafaţă de 36.364,8 ha ce include 6 rezervaţii declarate şi una propusă.

Manastirea Călugăra

Localitate: Ciclova Montana
La 2 km spre răsarit de Ciclova Montana (lângă oraşul Graviţa), izolata de zgomotele lumii cotidiene, in inima unor codri seculari, se află Mânăstirea Călugăra, adapostită la picioarele unei stânci de aproape o mie de metri, numita „Stânca Rolului”. Greutatea urcuşlui păleşte odată ajuns aici – te întâmpină un piesaj mirific, de legenda, unde te simţi mai aproape de cer.

Staţiunea Băile Herculane

Accesul se face pe calea ferata gară la 5 km de staţiune, pe linia Drobeta-Turnu Severin ( aproximativ 41 km) Timişoara (169 km); pe sosea DN6, între Drobeta-Turnu Severin (43 km) şi Caransebeş (73 km), ramificaţie pe DN 67 B spre B.H. (3 km).

Staţiunea este situată pe râul Cerna, ea se bucură de un renume european atât pentru atributele terapeutice ale izvoarelor termale, cât şi pentru frumuseţea peisajelor din zonă.  Cu o tradiţie balneară de peste două milenii, Băile Herculane deţine ape termale cunoscute şi folosite intens de pe vremea romanilor – o dovedesc astăzi vestigiile băii romane, olanele apeductelor antice, inscripţiile latine Ad Aquas Herculi Sacras sau Thermae Herculi ad Mediam 211 precum şi inscriptiile votive descoperite aici prin care bolnavii veniţi din diversele părţi ale Imperiului roman (Gallia, nordul Africii, Asia Mica) mulţumeau zeilor pentru că i-au vindecat cu ajutorul apelor termale din staţiune.

Ţinutul Morilor de Apă
Localitate: Eftimie Murgu

La câţiva kilometri de Bozovici, se află comuna Eftimie Murgu, cunoscută după vechea denumire ca Rudăria. Atestată documentar încă din anul 1470, aşezarea îţi oferă prima surpriză încă din momentul în care afli că această comună are în componenţă o singură localitate, cea amintită mai sus. Vechiul nume vine de la râul Rudărica, ce traversează satul, şi care în traducere slavonă ar însemna „râul de fier”, denumire primită probabil ca urmare a uriaşelor zăcăminte care se găsesc în munţii din împrejurimi. Localitatea este cunoscută, în primul rând, pentru numărul mare de mori de pe „Rudărica”, dar şi pentru că aici e locul unde s-a născut şi a copilărit Eftimie Murgu.
Aici, pe râul Rudărica, se mai păstrează încă 22 de mori pe apă, proprietatea oamenilor. Mergeţi înspre Prisacina, afluent al Rudaricii, unde o potecă străjuită de păduri de carpen şi fag deschide calea. Înainte de a intra în sat, râul străbate faimoasele sale chei, dominate de stânci uriaşe şi abrupte, două dintre ele având înfaţisare omenească, iar localnicii le-au numit Adam şi Eva. În această porţiune de 2 km, valea este vestită prin morile sale de apă vie, mori ce formează cel mai mare complex mulinologic din SE EuropeiSpectacolul cascadelor îmbinat cu zgomotul roţilor de moară este fascinant. E greu să descrii în cuvinte rusticul acestor locuri. În trecut, existau 35 de mori, însă multe au fost luate de apă la inundaţiile din 1955. Au mai rămas 22, dar oamenii au avut grijă de ele, şi au construit tot felul de canale pe care e direcţionată apa către roţile morilor. Datorită acestora, ele funcţionează şi vara, când râul este scăzut. Toate morile sunt protejate de câte o stâncă masivă şi sunt funcţionale. La una, pentru a se redirecţiona apa, s-a săpat un tunel prin munte, înalt de vreo doi metri, lat de unu şi jumătate şi lung de aproape 30. Întreaga muncă s-a făcut numai cu dalta şi ciocanul. Morile sunt ale oamenilor, însă au fost introduse şi în patrimoniul naţional şi se află sub atenta supraveghere a Muzeului „Astra” din Sibiu, care a ajutat şi la restaurări.
Vă recomandăm şi:

Poiana Meliugului – Poiana lui Trifu

O poiană întinsă, mărginită de versanţi împăduriţi abrupţi, lungă de aproape 1 km, aflată pe Nera – cele mai lungi chei ale acesteia.

Lacul Dracului

Este cel mai adânc lac carstic din România având un diametru de 20 de metri şi o adâncime de 9 metri. Se află în cadrul Parculului Naţional Cheile Nerei – Beusniţa, localitatea Sasca-Montană.

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Turist in Romania 0 Comments

KLM lanseaza In Romania aplicatia Travel Predictions

KLM, unul dintre liderii industriei aeriene lanseaza si In Romania aplicatia Travel Predictions, dupa ce a fost testata In acest an pe mai multe piete internationale. „Aplicatia functioneaza pe un

Turist in Romania 0 Comments

Alpinistul Florin Pop Vancea este in 2014 imaginea brandului Trespass in Romania

Dupa o testare riguroasa a echipamentelor Trespass, alpinistul clujean Florin Pop Vancea a acceptat propunerea importatorului Genesis Fashion in Romania de a fi imaginea cunoscutului brand privind sporturile de iarna

Turist in Romania 0 Comments

Vă aşteptăm la Ziua Lacului Paltinu

Sâmbăta, 3 august 2013, iubitorii de natură sunt aşteptaţi să descopere un adevarat colţ de rai pe care ţara noastră il oferă – Lacul Paltinu situat pe valea râului Doftana.

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!