Cucerind înaltul, lumea, neatinsul. Sa vorbim de alpinism

Cucerind înaltul, lumea, neatinsul. Sa vorbim de alpinism

Ce este ceea ce vă defineşte? Vă defineşte trecutul? Felul în care arătaţi? Pasiunile pe care le aveţi? Ei bine, pentru aceia dintre dumneavoastră care vor să-şi trăiască viaţa din plin şi a căror caracteristică definitorie este dependenţa de adrenalină, nimic nu este mai atractiv decât cucerirea vârfurilor tăioase ale munţilor, în zorii unei zile senine de vară.

Alpinismul, ca termen iniţial, provine de la ascensiunile în munţii Alpi (alpi+nism), iar ulterior, termenul a început să fie folosit pentru a descrie itinerariile greu accesibile, a căror cucerire necesită tehnică, echipament şi experienţă corespunzătoare. Spre deosebire de alte activităţi şi sporturi extreme, alpinismul conţine, în majoritatea cazurilor, o doză inevitabilă de risc. A-ţi stabili ţelul de a cuceri un vârf muntos este uşor, a duce sarcina la capăt este însă deosebit de greu, iar pentru cei temerari actul în sine presupune multă muncă, răbdare, şi mai presus de toate, disciplin.

Practicarea alpinismului şi a escaladei în România a devenit în ultimii ani, un lucru la care puteţi avea acces destul de uşor, dacă sunteţi dispuşi să urmaţi un program riguros de instruire. În majoritatea cazurilor, alpinismul, inevitabil, este asociat cu o doză necesară de risc şi pericol, iar echipamentul şi antrenamentul sunt cruciale pentru a vă asigura că vacanţa dumneavoastră va fi una petrecută în siguranţă.

Dar dincolo de risc, cucerirea stâncilor, escaladarea rocilor tăioase şi clipa în care, cu trupul încordat de efort, se păşeşte în vârful piscului, vor exercita dintotdeauna o magie inegabilă asupra miilor de oameni din toată lumea. Căci nimic nu se poate compara cu sentimentul în care, singur cu lumea înconjurătoare, atârni suspendat la sute de metrii deasupra tuturor creaturilor pământului. Acolo sus, oamenii sunt singuri cu Dumnezeu. Sunt singuri cu ei înşişi şi nu pot conta decât pe propiile forţe.

Nu vă speriaţi însă! Pentru cei care vor să încerce acest lucru pentru prima dată, prezenţa unor instructori experimentaţi şi alegerea unor trasee cu grad mic de dificultate va asigura o aventură minunată, care să vă deschidă gustul pentru mai mult. Puteţi alege un peisaj muntos, înconjurat de păduri seculare, un pisc în mijlocul deşertului sau peretele stâncos al unui munte ce străjuieşte maiestos ţărmurile unei mări azurii.

Alpinismul îmbracă multe forme, şi asemenea unui cameleon, formele sunt dictate de cele mai multe ori de natura traseelor parcurse, de maniera în care se face ascensiunea şi de tehnicile folosite. Alpinismul clasic presupune căţărarea alpină pe pereţi de stâncă foarte mari, iar cei îndrăzneţi şi cu adevărat experimentaţi pot încerca o căţărare pe gheaţă. Iar pentru cei care iubesc cu adevărat pericolul, căţărarea liberă la mică înălţime, fără coardă, poate fi exact ceea ce îşi doresc. Şi dacă nici acest lucru nu vă mulţumeşte, atunci, buildering-ul – căţărarea liberă pe clădiri urbane înalte vă poate oferi acel fior de inedit pe care îl căutaţi. Căci mulţi sunt aceia care îşi doresc să încerce însă nu mulţi reuşesc să găsească motivaţia necesară pentru un antrenament dur înaintea aventurii propiu-zise.

Încercaţi totuşi şi indiferent de alegerea făcută, combinaţia de pasaje de stâncă, zăpadă sau gheaţă, dificultăţile pe care le ridică accesul la traseul propriu-zis şi durata ascensiunii, vor constitui o aventură cu adevărat unică în viaţă. Veţi îndrăgi clipa când ajunşi acolo sus, veţi îmbrăţişa orizontul, asprimea elementelor naturii, măreţia apusurilor, frumuseţea vegetaţiei alpine, şi mai presus de orice, marea de nori aşternută la picioarele voastre.

Terapie la înălţime

Alpinismul este, mai întâi de toate un sport, unul al curajului şi al cunoaşterii însă căţăratul pe pereţii abrupţi ai munţilor te modelează, nu numai din punct de vedere fizic ci şi psihic.Este sportul care îţi testează puterea fizică şi pe cea psihică deopotrivă, punându-ţi la grea încercare stăpânirea de sine, autocontrolul şi rezistenţa la efort în condiţii meteo dificile, precum un vânt sau un soare puternic, ploaie sau zăpadă. Alpinismul este însă şi o terapie eficientă împotriva oricărui factor de stres. Îţi trezeşte curiozitatea, îţi cultivă modestia, entuziasmul şi încredere în sine. Dar mai presus de toate, te provoacă să înţelegi adevaratele dimensiuni ale curajului.

Alpinismul se poate practica pe toată durata anului, însă este de preferat să aşteptaţi până la începutul primăverii şi să vă opriţi toamna târziu, căci alpinismul de iarnă este, în cele mai multe cazuri, practicat doar de alpiniştii experimentaţi. În Romania alpinismul se practica în mai multe zone, cele mai frumoase şi mai căutate fiind traseele din munţii Bucegi (Costila), cele din Cheile Bicazului şi Cheile Turzii, precum şi traseele din Piatra Craiului, Băile Herculane, Munţii Capaţânii (Buila), Fagaras şi Postavarul.

Şi cum orice călătorie începe mai întâi cu împachetarea bagajului, nu uitaţi acasă câteva din echipamentul specializat pentru alpinism: carabinieremaillone rapide, hamuri, corzi/chinga/anneau, coborâtoare blocatoare, scripeţi, pioleţi, colţari, căşti de protecţie, ancore- pitoane şi prize.

Pe platourile de filmare

Alpinismul s-a născut oficial în august 1786, când medicul Michel Paccard şi căutătorul de comori Jaques Balmat şi-au unit forţele pentru a cuceri vârful cel mai înalt din Europa occidentală: vârful Mont Blanc (4807m) din Alpii francezi. Şi astfel, mişcarea de cucerire a tuturor vârfurilor din Alpi şi de pretutindeni a început. România a avut şi ea partea ei de cuceritori: prinţesa Elena Ghica a urcat pe varful Monch (Elveţia) în 1855 iar în anul 1877, geologul Radu Porumbaru a fost primul român care a urcat pe Mont Blanc. Alpinismul clasic a continuat să ia amploare iar rutele cele mai uşor accesibile, au început să fie marcate cu vopsea. Astfel a luat naştere “drumeţia montană” oficiala.

În ultimii ani, alpinismul şi căţărarea şi-au căpătat, pe lângă denumirea de sport extrem, şi o altă latură, mai puţin riscantă – aceea de vedete ale filmelor de acţiune. De la Cliffhanger la Misiune Imposibilă II, Hollywood –ul a încorporat acest sport în scenariile filmelor iar rezultatul a fost unul spectaculos. Succesul filmelor a fost rapid preluat de agenţiile de publicitate iar anii 90’ au adus acest sport extrem în atenţia publicului, alpinismul fiind folosit atât în videoclipurile trupelor rock cât şi în reclamele la antiperspirante sau în spoturile colegiilor sportive.

Şi dacă pentru moment, alpinismul rămâne pentru dumneavoastră doar o opţiune de luat în considerare pentru o aventură de o vară, o versiune mai puţin periculoasă şi mult mai distractivă a modului în care puteţi folosi tehnicile de căţărat, o puteţi viziona comod participând la spectacolul trupei Cirque du Soleil. Iar de acolo, drumul către cucerirea piscurile însorite ale munţilor, depinde doar de dumneavoastră. ( MG)

Trasee în România:

Munţii Bihor

 

Muntii Bucegi : – Belvedere

– Costila

 

Sinaia

 

In Ceahlau

 

In Făgăraş :

 

Balea

 

Vidraru

 

Munţii Măcin

 

Munţii Vrancei

La Cheile Bicazului

 рошо прожаренного ростбифа.

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Util in vacanta 0 Comments

6 greșeli pe care le faci când călătorești cu avionul și care te costă

Cui nu îi place să meargă cu avionul? Bine, sigur există persoane care vor spune ”Mie!”, dar asta din frica de a sta în aer. Oricum, chiar dacă această pasăre

Util in vacanta 0 Comments

Mersul nordicilor câștigă tot mai mult teren în Europa și SUA

Poate fi practicat la munte, la mare, în parcuri sau în timpul vacanțelor, afară din oraș, în orice anotimp și are rolul de a-ți pune tot corpul în mișcare. Nordic

Util in vacanta 0 Comments

Cum îți găsești cea mai ieftină vacanță

Dacă vrei să mergi în vacanță, iar bugetul nu îți permite alegeri sofisticate sau aventuri de genul “închide ochii și pune degetul pe hartă, ca să vezi unde mergi în

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!