Geoagiu-Băi – ţinutul izvoarelor fierbinţi

De ce să alegi staţiunea Geoagiu-Băi – ţinutul izvoarelor fierbinţi

Pornim către Geoagiu-Băi pentru că este una dintre cele mai vechi staţiuni din ţară, cu monumente antice remarcabile, şi are o climă potrivită ameliorării bolilor secolului 21: stresul şi oboseala cronică. Se află la 18 km de Orăştie şi 46 km de municipiul Deva, într-o zonă de dealuri, la întâlnirea râurilor Geoagiu şi Mureş.

“Dă şansa fiecărei zile să fie cea mai frumoasă din viaţa ta.”, Mark Twain

Chiar daca vara este pe sfarsite vremea ne permite inca sa scapam de stresul acumulat pana acum, haideți să găsim un remediu aproape de casă, la noi în România.  Prin urmare, facem bagajele și pornim cu mic cu mare către una dintre stațiunile balneoclimaterice românești. Noi o ştim ca Geoagiu-Băi astăzi, iar acum mai bine de două mii de ani dacii îi spuneau Germisara. Sara înseamnă izvor, iar germi, fierbinte. Aşadar, Izvorul Fierbinte ar fi cea mai veche denumire a acestei localităţi. Geoagiu-Băi se află pe lista celor 8 staţiuni din ţară apărute datorită calităţilor izvoarelor termale locale. Acestea sunt: Băile Herculane, Băile Felix, Sovata, Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora şi Băile Tuşnad.

Staţiunea  se află în judeţul Hunedoara, în Transilvania, într-un peisaj de o frumuseţe rară, într-o zonă liniştită şi plină de elemente naturale unice. Din punct de vedere administrativ, staţiunea balneo-climaterică este parte a oraşului Geoagiu, aflat la 6 km distanţă.

Din 2008, Geoagiu-Băi a fost clasificată ca staţiune turistică de interes naţional. Doi ani mai târziu, în data de 27 septembrie 2010, staţiunea a primit, la Bruxelles, titlul de Destinaţie turistică de excelenţă a României, în cadrul Galei Premiilor EDEN 2010, organizată cu prilejul Zilei Europene a Turismului.

De atunci, se află pe lista multor turişti din restul Europei, motiv pentru care zona s-a dezvoltat frumos, hoteluri elegante şi centre de tratament moderne ridicându-se în staţiune. Pe lângă apele şi nămolurile vindecătoare, zona beneficiază şi de o climă blândă. Condiţiile climaterice ale acestei regiuni au permis creşterea unor livezi bogate, printre pomii fructiferi remarcându-se castanii comestibili şi migdalii. Localnicii îi mai spun staţiunii darul munţilor, pentru că le oferă atât şansa de a trăi într-un loc de oferă sănătate, dar se pot şi dezvolta din punct de vedere turistic. Așadar nu stați pe gânduri și fie ca aveți la dispoziție un weekend sau o săptămână de vacanța, vara aceasta încercați un sejur la Geoagiu Băi, pentru relaxare, tratament și natură.

Satul Geoagiu-Băi a fost atestat în documente în anul 1805. După 80 de ani, aici se aflau la cură balneară circa 900 de persoane pe sezon.

Localitatea a beneficiat dintotdeauna de o climă moderată, fără vânturi sau geruri mari în sezonul rece. Aerul ozonat şi împrospătat de vecinătatea munţilor a recomandat întotdeauna staţiunea pentru tratamentul bolilor sistemului nervos şi pentru ameliorarea stărilor de oboseală, surmenaj, anemii şi nevroze.

Apa izvoarelor de la Geoagiu este calcaroasă, termală şi feruginoasă, cu o temperatură de 33 de grade Celsius, şi face parte din rândul apelor oligometalice mezotermale. Specialiştii au arătat că temperatura şi încărcătura minerală şi în gaze a apei se datorează contactului cu magmă, aflată în curs de răcire la câteva mii de metri adâncime.

Nămolul terapeutic este cel de-al doilea factor natural de cură al staţiunii, căruia nu i s-a acordat atenţie mulţi ani la rând, în prezent fiind folosit în multe proceduri medicale. Cel de-al treilea factor de cură al staţiunii este bioclimatul local. Acesta permite efectuarea de cure naturiste, prin aero şi helio terapie.

Unic în staţiunile din România

Descoperiri preţioase şi ape miraculoase

Băile termale romane de la Geoagiu-Băi se păstrează aproape în aceeaşi formă ca şi în antichitate, prezentându-se ca un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m ( iniţial se numeau Germisara şi ulterior Termele Dodonei). Arheologii au descoperit în cadrul băilor şi statui antice, între care se remarcă acelea cea a lui Esculap şi a Egeei, care arată importanţa acestor băi şi renumele lor de acum mai bine de 2000 de ani. Printre descoperirile interesante din zonă se numără şi un templu dedicat Nymphaelor, dar şi o mulţime de alte artefacte, precum altare, statui, monede şi obiecte din metale preţioase. Majoritatea obiectelor descoperite la Geoagiu se pot admira la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Până prin secolul al XVI-lea nu se găsesc multe consemnări despre situaţia băilor de la Geoagiu. La acel moment, însă, Genovan Andrea Gromo, unul din membrii gărzii principelui Ioan Sigismund Zapolya, pomeneşte despre înfiinţarea în acele locuri, de către soţia lui Sigismund, regina Izabela, a unor “băi plăcute, pe care regele le foloseşte deseori”.

Beneficiile terapeutice:

Procedurile executate în bazele de tratament: împachetări cu parafină, piscine cu apă mineral termală, înot terapeutic, masaj medical, kinetoterapie, hidrokinetoterapie, hidroterapie, cabinet inhalaţii – individuale şi de grup – electroterapie – terapie de înaltă frecvenţă, magnetoterapie, laser terapeutic, ultrasunete.

Indicaţii terapeutice: afecțiuni ale aparatului locomotor, boli de nutriție și metabolice; afecțiuni dermatologice, hepatită, colicistită cronică; afecţiuni ale sistemului nervos periferic, nevroze.

Împrejurimi de vizitat:

Apele mezotermale Geoagiu-Băi se află în cadrul unei rezervaţii în care ajungeţi ieşind prin partea de nord a staţiunii. Veţi putea face numeroase drumeţii prin pădurea bogată, pe trasee în care veţi face popasuri dese la multele izvoare cu apă termală. Nu rataţi cascada Clocota.

Castrul roman Germisara s-a mai numit Thermae Dodonae şi se află la sud de satul Cigmău.Plimbaţi-vă pe drumul roman, uimitor de bine conservat pe anumite porţiuni, motiv pentru care ar trebui studiat de constructorii de şosele de azi. Este paralel cu drumul ce leaga staţiunea de cătunul Poienari.

Băile Termale Germisara datează din perioada romană, aflate chiar în staţiune.

Biserica “Rotonda”. A fost ridicată pe la sfârşitul secolului al XI-lea, din cărămidă luată din construcţiile romane şi din piatră de râu. Curioasă este forma rotundă a navei bisericii, continuată de o absidă circulară spre răsărit.