Scurt ghid de bună purtare pentru donatorul român, de la Cristina Hurdubaia

Scurt ghid de bună purtare pentru donatorul român, de la Cristina Hurdubaia

Ajutorul pe care îl oferă oamenilor aflați în nevoie îi dă Cristinei Hurdubaia un sens și energia să meargă mai departe. Însă, în timpul acțiunilor „Copacul cu fapte bune” pe care le organizează, a observat că românii trebuie să se educe puțin atunci când vine vorba de gestul de a dona. Mai jos, de la Hurdubaia, câteva reguli de bună purtare.

Pe 8 septembrie, sâmbătă, Cristina Hurdubaia s-a trezit cu noaptea în cap nu să plece în vreo excursie, ci ca să facă fapte bune. O aștepta cea de-a 12-a ediție a „Copacului cu fapte bune”, acțiunea de donații pe care o organizează pentru cei aflați în nevoie. A urmat pentru ea o zi cu alergat printre oameni, cu plâns și îmbrățișări, cu discuții despre empatie și fapte bune. Mai târziu, după ce în Parcul Cișmigiu s-au strâns 30 de tone de ghiozdane cu rechizite, alimente, produse de igienă și încă vreo două tone de haine, încălțăminte și jucării, Hurdubaia, așa cum se recomandă Cristina, zâmbește senin, cu un buchet de cale în mâini, spre un aparat foto.

„Azi m-am trezit iar cu noaptea în cap, tot pentru fapte bune, că n-avem timp de odihnă în țara asta; ca s-o poți salva, trebuie să ai grijă de ea, nu să stai cocoțat pe FB cu mușchii scoși la vedere și să ai impresia că așa scapi tu România de incompetenți și de corupți”, a scris ea la fotografia postată pe Facebook.

Cristina spune mereu despre ea că are gura mare, adică pune punctul pe „i” în unele situații în care românii mai au nevoie de puțină educație. Din această categorie face parte și gestul de a dona, despre care am povestit pe scurt, mai jos:

Care-s atitudinile care te deranjează cel mai tare la donatori? Sunt diferiți cei care donează haine de cei care oferă, de exemplu, alimente?

Diferiți în atitudine, de cele mai multe ori. Pentru că printre cei care aduc saci întregi de haine purtate sunt și oameni care nu le spală înainte. Unele haine sunt murdare, altele rupte, altele pline de păr de animale. Dar o rezolvăm și pe asta: nu mai primim de acum încolo decât haine noi.

E mai puțin generos gestul de a oferi ceva ce ai acasă, dar nu folosești, față de atunci când cumperi ceva special pentru a dona?

Nu sunt eu în măsură să-mi dau cu părerea. Eu zic doar că una e să iei hainele din dulap pe care nu le mai porți și să le donezi, eventual și fără să le speli, și una e să scoți bani din buzunar pentru a cumpăra haine noi, alimente, rechizite, jucării noi, produse de igienă. Eu mereu urlu ca oamenii care aduc haine să cumpere și ceva pe lângă, o pâine costă 1 leu, eu zic că nu e o tragedie dacă facem mai mult decât să ne donăm hainele de care nu mai avem nevoie. Nu știu dacă oamenii știu, dar și oamenii nevoiași sunt tot oameni, nu avem dreptul de a crede că suntem deasupra lor.

Din ce ai văzut tu până acum, sunt românii darnici? Există un tipar al românului care donează? Dar al celor care nu vor să doneze (îmi amintesc că ai povestit la un moment dat despre o persoană care a spus că îi trebuie toate hainele din dulapul ticsit)?

Nu am avut timp să fac un tipar, dar mi-e clar că tinerii sunt pe primul loc, cei mai mulți corporatiști. Până în 45 de ani. Părinții tineri își aduc copiii și îi învață să doneze. La acțiunea din septembrie 2018 am strâns niște mii de ghiozdane cu rechizite, alimente și produse de igienă, toate aduse de mii de tineri, părinți sau nu neapărat. Dar da, românii sunt darnici.

Dacă ar fi să faci un ghid al donatorului, ce-ai scrie în el? Ce pași trebuie să parcurgă cineva care donează lucruri? De ce să țină cont?

Să facă asta cu sufletul deschis. Să se pună și în locului unui om nevoiaș. Să înțeleagă că unii oameni pur și simplu sunt mai ghinioniști decât ei. Să nu judece. Fiecare om are destinul lui. Dacă cineva vrea să doneze cu inima deschisă, bine, dacă nu, asta e.

Ce acte de bunătate i-ai sfătui pe români să facă, în afară de donații?

Să cumpere câte un covrig și câte o apă fiecărui om al străzii ce le iese în cale.

Inima mare a Cristinei

 Cristina Hurdubaia are un background de jurnalist de investigație și de PR, iar ce o caracterizează cel mai bine este nevoia de a ajuta. De la acțiuni care n-au avut nevoie de un nume, până la „Împreună Rezistăm”, o comunitate creată după tragedia Colectiv, și „Copacul cu Haine”, devenit „Copacul cu fapte bune”, Hurdubaia se pune în slujba celor aflați în nevoie. De la începutul anului 2017 până în aprilie 2019, s-a ocupat de rubrica „Ceasul Bun”, de la Starea Nației, unde a făcut reportaje sociale despre copii nevoiași. Recent, s-a mutat la Radio Europa FM unde o să vorbească despre oamenii care fac fapte bune și unde, așa cum îi stă în fire, o să încerce să găsească soluții pentru diverse cazuri sociale.

Cristina Hurdubaia, după ediția Copacul cu fapte bune din septembrie 2018, pe Facebook:

 Pentru cei care mă ceartă că nu mai strângem haine (purtate) la Copacul cu fapte bune:

1. Am schimbat numele din „Copacul cu haine” în „Copacul cu fapte bune” tocmai pentru că (prea) mulți oameni nu au înțeles și nici nu înțeleg că acțiunea asta nu e despre hainele purtate din dulap, cu care nu mai avem ce face.

2. Inclusiv la acțiunea de sâmbătă au fost oameni care au venit cu saci întregi de haine. Deși i-am rugat să nu aducă multe, că n-avem ce să facem cu tone de haine, și i-am mai rugat expres să cumpere și 2 rechizite sau o pâine pe lângă, maxim 3% dintre ei au făcut asta. Maxim.

3. Sunt multe haine murdare ori pline de păr ori rupte, în continuare, deși i-am rugat pe oameni să nu aducă toate gunoaiele din casă, din păcate, încă sunt destui care confundă acțiunea noastră cu containerul de gunoi.

4. Noi nu avem fizic timp să stăm să sortăm tonele de haine și să umblăm prin țara toată ziua ca să le dăm mai departe, pentru că avem și noi joburi, nu știu dacă știți, dar noi nu ne câștigăm banii de mâncare și de întreținere din Copac. Și nici nu ne-am propus asta.

5. Centrele sociale s-au săturat, de asemenea, să primească haine purtate întruna, pentru copiii nevoiași e mult mai important să meargă la școală, să aibă cu ce se spăla și să mănânce, decât să aibă în dulap câte 100 de tricouri purtate deja.

6. Este ultima postare pe această temă și cui nu-i convine este fix treaba lui, nu a mea. Eventual aștept să îmi dea adresa și trimit hainele pe adresa lui, ca să se ocupe de povestea asta și să vadă pe pielea lui cum e. Și mai povestim apoi. Că de teorii sunt sătulă, practica ne omoară pe noi.

7. La acțiunea de dinainte de Crăciun vom strânge numai lucruri NOI, pentru că vrem să facem cadouri de Crăciun. Inclusiv hăinuțe, dar NOI. Și da, vom verifica toate pachetele, ca să nu mai creadă unii că dacă le împachetează, au reușit să ne și păcălească.

8. Următoarea acțiune va fi la Expirat, cu o săptămână înainte de Crăciun.

9. Știu că am mai spus asta de vreo 5 miliarde de ori până acum, dar cum repetiția e mama învățăturii, o mai zis încă de 5 miliarde de ori: #CopaculCuFapteBune este despre bunătate, aia venită din suflet, nu aia închipuită din capul unora, care își fac curățenie în dulap și cred că au devenit, în felul ăsta, brusc buni.

Autor: Oana Racheleanu; Fotografii: arhiva personală a Cristinei
Material publicat în ediția de octombrie 2018 a ziarului printat Turism Club.

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Special 0 Comments

Emma Zeicescu: «La noi, iubirea a atras destinația»

Pentru că e o romantică incurabilă, am invitat-o pe vedeta Realitatea TV, Emma Zeicescu, să scrie despre dragoste și turism. Și iată ce a ieșit: ”Despre Dragoste și Turism se

Special 1Comments

Un portughez vrea să schimbe viețile românilor prin Capoeira

  Poate că o să ți se pară complicat numele Luís Pirata Nunes și crezi că o să-l uiți imediat după ce citești ultimul „s”, dar sigur n-o să-ți iasă

Special 0 Comments

Frumoasa de la operă și ghemul de lână

Îți poți imagina o soprană, care după ce coboară de pe scena operei și, după ce lasă costumul strălucitor de spectacol , se apucă de cusut? Sau de sculptat lână,

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!