Jumătate dintre bucureșteni se deplasează doar cu mașina, arată ultimul raport Greenpeace

Jumătate dintre bucureșteni se deplasează doar cu mașina, arată ultimul raport Greenpeace

Greenpeace România a lansat marți, 21 ianuarie 2020, raportul “Mobilitate durabilă în București. O evaluare bazată pe indicatori” [1], material pregătit de Institutul Wuppertal pentru Climă, Mediu și Energie. Potrivit documentului, Capitala României ocupă locul 13 din 14 la mobilitate durabilă, cu o cotă de deplasări zilnice cu vehicule private de 48 %, o pondere de mobilitate activă de doar 16 % și un spațiu verde pe cap de locuitor, sub 10 mp.

Raportul reprezintă o completare la clasamentul orașelor din anul 2018 privind mobilitatea durabilă [2] în care au fost analizate 13 orașe europene: Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zürich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta și Madrid.

Bucureștiul a fost comparat cu celelalte orașe în ceea ce privește transportul public, siguranța rutieră, calitatea aerului, managementul mobilității și mobilitatea activă. Per total, Bucureștiul s-a clasat pe locul 13 din cele 14 orașe, pe baza punctajului obținut pentru fiecare indicator. Asta înseamnă că mai rău decât la noi este doar la Roma!

Dacă n-ar fi atât de grav pentru sănătatea noastră, ideea că în Capitala Italiei este și mai multă poluare, ne-ar putea face să ne simțim mai bine. Dar, evident, nu este cazul, așa că să vedem unde sunt principalele probleme „de remediat”.

La indicatorii siguranță rutieră, calitatea aerului și mobilitate activă (deplasare nemotorizată – mersul pe jos, cu bicicleta, skateboard, role etc), Bucureștiul s-a clasat pe penultimul loc, iar la capitolul managementul mobilității, chiar pe ultimul loc.În aceste domenii este nevoie de îmbunătățiri concrete precum dezvoltarea infrastructurii pentru pietoni și bicicliști, combaterea parcatului ilegal pe trotuare, extinderea spațiilor verzi urbane, precum și prioritizarea în trafic a mijloacelor de transport public, prietenoase cu mediul, pentru a reduce durata călătoriei și, prin urmare, pentru a crește atractivitatea lor pentru localnici și navetiști.

Ce ar fi de făcut

Politicile care ar putea ameliora situația actuală a transporturilor și mobilității Bucureștiului ar trebui să abordeze, în primul rând, ponderea ridicată a transportului motorizat privat din oraș. Aceasta implică, de exemplu, un sistem de gestionare a parcării mai eficient și dezvoltarea și modernizarea în continuare a infrastructurii pietonale și pentru biciclete din București într-o rețea integrată mai confortabilă, durabilă și atractivă. Mobilitatea activă performantă se traduce printr-un număr mai mic de vehicule folosite pe stradă, congestionare redusă, străzi mai sigure și un nivel mai bun al calității aerului.

Infrastructura sigură și eficientă nu numai că va crește cota de deplasări pentru cei cu mobilitate redusă și cei care se deplasează cu bicicleta și pe jos, dar va reduce și accidentele care implică persoane din aceste categorii. “Locul codaș ocupat de București este rezultatul mai multor motive. Acesta prezintă cel mai ridicat nivel de congestionare dintre cele 14 orașe analizate, cu o cotă de deplasări zilnice cu vehicule private de 48 % și o pondere relativ mică de mobilitate activă de doar 16 %. În plus, spațiul verde pe cap de locuitor în capitală este sub 10 mp, în timp ce norma UE este de 26 mp/ capitală”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.


[1] Raportul  “Mobilitate durabilă în București. O evaluare bazată pe indicatori” poate fi consultat aici: https://storage.googleapis.com/planet4-romania-stateless/2020/01/e9b3c376-sustmobinbucharest_ro.pdf

[2] Raportul „Living. Moving. Breathing.”; Kodukula et al. 2018, realizat de Institutul Wuppertal, poate fi consultat aici: https://storage.googleapis.com/planet4-romania-stateless/2020/01/5f2a7e14-living.moving.breathing.pdf  

Autor: Corina Rob

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Special 0 Comments

Azi, Turism Club a apărut împreună cu Jurnalul Național, la doar 1,9 lei

Ne-am dorit să ajungem mai aproape de cititorii din toată țara, așa că am pus la cale un proiect, împreună cu Jurnalul Național, datorită căruia, azi, 6 mai, ziarul Turism

Special 0 Comments

Revederea după 50 de ani de la terminarea liceului. Îți mai recunoști colegii?

Câți ani sunt de când ai terminat liceul? 5, 10, 25? Mai ții minte cum arătau colegii tăi? De când nu v-ați mai văzut la o cafea? Și dacă v-ați

Special 0 Comments

ANAT cere indice fix de analiză a situației epidemiologice, pentru destinațiile de vacanță

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită găsirea unei metode alternative de analiză a situației epidemiologice a țărilor ce constituie destinații de vacanță pentru cetățenii români, astfel încât persoanele

1 Comment

  1. Calin
    ianuarie 24, 19:16 Reply
    Destul de trist. As prefera transportul in comun daca ar fi bine pus la punct

Spune parerea ta