La Răşinari, în satul lui Cioran

La Răşinari, în satul lui Cioran

În marginea  Sibiului, mai exact la opt kilometri de oraş, satul Răşinari  numără o populaţie de doar 5.530 de locuitori. Este un sat liniştit, ascuns de privirile curioşilor de porţile mari de lemn şi ferestrele cu obloane pitoreşti.

De-a lungul vremii, în sat au văzut lumina zilei mulţi dintre cei care au intrat in istoria literaturii româneşti, pornind de la învăţatul copist de cărţi şi manuscrise din secolul al XVIII, Sava Popovici-Barcianu cel bătrân, ajungând la Emilian Cioran, la compozitorul şi profesorul Petru Severin şi la binecunoscutul poet Octavian Goga. Troiţele din sat, amintesc locuitorilor şi vizitatorilor săi de istoria trecută, de vremurile grele trăite de fostele generaţii dar şi de faptul că această aşezare a ştiut să-şi păstreze vii tradiţiile. Monumente istorice, troiţele sunt opera pictorilor Ioan Grigorovici şi Oprea Zugravul, artişti care au participat şi la pictura bisericii Sf. Paraschiva (ridicată între 1758-1785).

Printre străduţele întortocheate şi zidurile semeţe ce izolează casele de privirile iscoditoare, o plăcuţă indicatoare ne îndrumă către casa natală a scriitorului Emil Cioran. Casa este în prezent locuită, însă bustul lui Cioran veghează încă, de lângă zidurile casei, către împrejurimile Răşinariului. Puţin mai departe, casa în care s-a născut poetul Octavian Goga (1881 – 1938) cuprinde colecţia memorială alcătuită din mobilierul care a aparţinut familiei poetului, biblioteca, având, printre altele, o colecţie a revistei literare Luceafarul, fotografii de familie, o monografie a Raşinarilor de V. Pacala cât şi caietele de şcoală ale elevului Octavian Goga.

Sosiţi pe aceste meleaguri, turiştii nu pot pleca fără a participa la manifestările culturale ale zonei: Zilele culturale Octavian Goga şi Emil Cioran, obiceiurile tradiţionale de Crăciun şi de Anul Nou precum şi multe alte manifestări folclorice specifice aşezărilor din Mărginimea Sibiului. Moştenind hărnicia ca trăsătură definitorie din generaţie în generaţie, răşinăreni au fost mereu meşteri în cioplitul lemnului, în confecţionarea vaselor de ceramică şi în smălţuirea teracotei. Locuitorii practică în continuare mesteşugurile tradiţionale de demult: ţesutul, cojocăritul, rotăritul, transformând obiectele artizanale în adevărate bijuterii apreciate de amatorii de produse specifice zonei.

În această privinţă, muzeul local este o ilustrată în mărime naturală a modului de viaţă răşinean. În zona Sibiului, zonă înconjurată din bătrâni de păduri semeţe şi păşuni bogate, relieful şi-a pus amprenta asupra oamenilor. În muzeu, turistul descoperă minunate covoare ţesute la război, ştergare şi carpete, picturi pe sticlă şi icoane pictate pe lemn, sănii şi şarete din vremuri de demult. O excursie aici echivalează cu o lecţie de istorie despre viaţa în umbra munţilor Cibin. Până şi denumirea satului, aminteşte călătorului de îndeletnicirea de odinioară a locuitorilor săi. Adunarea răşinei de brazi, folosită în comerţ şi în gospodării, reprezenta cândva una dintre ocupaţiile de bază ale sătenilor.

Astăzi, răşinărenii au o mare tradiţie în privinţa manifestărilor artistice ale formaţiilor sale corale, de fluieraşi şi de dansatori, renumiţi atât pe plan local cât şi internaţional. Păstrarea acestui tezaur cultural şi folcloric, reprezentat de jocul şi dansul popular, a devenit unul din principalele obiectiv al comunităţii din zonă.

Biserica Veche din Răşinari

Construită din piatră şi cărămidă între anii 1725-1758 cu ajutorul episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron, edificiul a fost realizat în stil baroc având drept sursă de inspiraţie biserica iezuiţilor din Sibiu. Lăcaşul se află în vechiul centru al comunei, pe locul numit „La Scaun”, acolo unde, în vremuri de demult, se afla locul de judecată şi cimitirul satului Răşinari.

În sat, alături de biserică se ridică mândră clădirea Şcolii Vechi. Deşi din anul 1990, şcoala poartă numele fostului său elev, Octavian Goga, clădirea este cel mai vechi edificiu conservat până în zilele noastre. Actuala construcţie a fost edificată în anul  1836, aşa cum este înscris pe frontispiciul imobilului însă această constructie a fost la rândul său ridicată pe locul unde, încă din 1700 funcţiona o altă veche şcoală românească.

Nici Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial nu trece neobservat.Crucea comemorativă, amplasată în cimitirul din strada Păltinişului a fost dezvelită în anul 1944, din iniţiativa Şcolii Răşinari şi are o înălţime de 3 m. Este realizată din lemn, purtând un mesaj simplu: „Eroilor neamului – Şcoala recunoscătoare – 1944“.

Punctele de interes în sat:

  • Cimitirul cu biserica;
  • Monumentul mitropolitului Andrei Şaguna;
  • Biserica „Sfânta Paraschiva”;
  • Casa natală a poetului Octavian Goga;
  • Ruinele cetăţii medievale de pe dealul Cetăţuia;
  • Muzeul etnografic – înfiinţat în 1952 (deschis de marţi până duminică între orele 8-16);
  • Muzeul episcopiei şi casa episcopiilor construită din lemn în 1710;
  • Cetatea feudala de pământ.


Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Locuri pentru fuga din oras 0 Comments

Vrei cetate, nu-i departe!

Ți-e dor de puțină liniște, miros de brad și mișcare în aer liber? Pornește la drum spre un oraș de munte. Noi am ales Râșnov, dar poate fi oricare altul,

Locuri pentru fuga din oras 0 Comments

Senzații tari pe râuri repezi: rafting și river tubing

Vara ni se activează pofta de a încerca destinații și senzații noi, iar pentru cei care au nevoie de adrenalină există turismul de aventură. Pentru luna iunie, avem două variante

Locuri pentru fuga din oras 0 Comments

20 de artiști au pictat stațiunea Straja, la Vila Alpin

De-a lungul timpului, mulți maeștri ai culorilor au pictat stațiunea, însă recent, 20 de pictori din toată țara parcă au făcut risipă de inspirație. Iar noi ne-am aflat printre ei,

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!