Prier aduce Paștele, cea mai mare sărbătoare a Creștinătății

Prier aduce Paștele, cea mai mare sărbătoare a Creștinătății

Se spune că Aprilie sau „Prier” este o continuare a zilelor babelor Marta și Dochia, dar denumirea de „Prier” se datorează faptului că luna este una foarte prielnică, în ciuda timpului înșelător, care se schimbă de la o zi la alta. În acest an, aprilie vine cu două sărbători extrem de importante pentru lumea creștină: Floriile și Paștele. Probabil cele mai triste din ultimii 50 de ani.

Sărbătoarea Floriilor, la ortodocși, are loc pe 12 aprilie, cu o săptămână înainte de Paște și celebrează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim și recunoașterea lui în mod public drept Împărat și Mesia, trimisul lui Dumnezeu. În această zi, credincioșii aduc de la biserică ramuri de salcie sau de măslin sfințite, cu care ating vitele din gospodării și copiii, ca să-i apere de rele.
Paștele Ortodox se celebrează în acest an pe 19 aprilie și este cea mai mare sărbătoare religioasă, comemorând Învierea lui Iisus Hristos. Paștele se celebrează în a treia zi după crucificarea lui Iisus.
Paștele Catolic se celebrează pe 12 aprilie, iar în acest weekend, pe 5 aprilie, se celebrează Floriile.
Pentru cei mai mulți dintre noi, Învierea înseamnă lumina adusă de la biserică, la miezul nopții, schimbul de cadouri între cei dragi, mesele frumos împodobite și încărcate cu bunătăți: ouă vopsite sau încondeiate, friptură de miel, cozonac. În acest an însă, Sărbătoarea va fi una plină de tristețe, sărbătorită în izolare, de fiecare familie în parte.
Mai mult decât atât, dacă în mod obișnuit Noaptea Învierii se petrece în biserici, în priveghere și rugăciune, în acest an ceremoniile vor putea fi urmărite de la distanță, la televizor, pe Facebook sau pe YouTube, prin intermediul canalelor puse la dispoziție de biserici.
În fiecare an, momentul a fost întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârșirea Sfintei Jertfe (prefacerea pâinii și a vinului în Sfântul Trup și Sfântul Sânge al Mântuitorului) și cu lumini multe, semn al luminării duhovnicești.
În acest an, din cauza Stării de Urgență și interdicțiilor impuse de autorități ceremoniile vor avea loc cu bisericile goale, iar oamenii vor fi nevoiți să aprindă Lumina Sfântă în propriile case, fără a se putea deplasa la biserică.
Cuvântul Paști, folosit, de obicei, la plural, este de origine evreiască provine din cuvântul „Pesah”, care înseamnă „trecere” și se referă la sărbătoarea lor anuală în amintirea trecerii prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului.
Tradiția cere ca, din prima zi a Învierii (duminica de Paște) și până la Înălțare, să ne salutăm spunând „Christos a înviat!” și răspunzând „Adevărat a înviat!”.

Autor: Corina Rob

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Traditii & Folclor 0 Comments

Arta încondeierii ouălor la români

Odată cu apropierea Paștelui, românii se bucură de frumoasele ouă încondeiate, lucrate manual cu răbdare, atenție și tradiție. La noi, ouăle se decorează diferit de la o zonă la alta

Traditii & Folclor 0 Comments

„Năframa Amatori”, școala de dansuri populare unde fiecare antrenament e ca o petrecere

Pentru ce te-ai mai putea duce la sală în afară de zumba, pilates sau tae bo, de exemplu? Pentru dansuri populare. Dacă nu crezi că acestea pot fi un exercițiu

Traditii & Folclor 0 Comments

Baba Dochia, mama «simbolului iubirii»

Între 1 şi 9 martie, românii îşi aleg câte o zi şi spun că “aceasta e Baba mea”. Cum va fi acea zi, aşa va fi şi norocul în an.

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!