Satu Mare, un judeţ cosmopolit

Satu Mare, un judeţ cosmopolit

Judeţele care se află la graniţă sunt întotdeauna mai bogate din punct de vedere etnic. Iar Satu Mare nu face excepţie, aici aflându-se mai multe comunităţi de popoare europene, ale căror destine se împletesc şi ale căror obiceiuri şi stil de viaţă îi atrage pe turiştii veniţi de departe.

Dar cum se apropie sarbatorile de iarna ne-am gândit să scriem şi câteva rânduri despre cum se pregătesc oamenii din Satu Mare de Crăciun.

Un festival plin de veselie

Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă Negreşti-Oaş are loc în fiecare an, în a doua zi de Crăciun, pentru ca oamenii să nu uite cele mai frumoase manifestări ale tradiţiei populare. Sărbătoarea Crăciunului este cea mai complexă dintre sărbătorile de iarnă și este completată în mod fericit de obiceiurile de Anul Nou şi cele de Bobotează. În fiecare iarnă, copii, tineri şi bătrâni, după dorinţă şi talent, pornesc colindatul de Crăciun cu Steaua, cu Viflaimul, cu Capra, cu Plugușorul, cu Sorcova, Moșii sau Chiraleisa. De asemenea, această perioadă era odinioară propice practicilor magice de măritiș (descoperirea ursitului, aducerea pețitorilor), de prosperitate, de fertilitate, de împlinire a omului, de înfrumusețare.

În cadrul festivalului din Negrești-Oaş se întrec an de an în colinde ansamblurile “Oașul” și “Sânzienele” din Negrești-Oaș, cei de la “Oșencuța” din Călinești-Oaș, “Florile Turțului” din Turț, “Ceatăra” din Carei, “Codrulețul” din Tășnad, “Junii” de la Marna și Ianculești, “Ciobănașul” din Drăgușeni. Alături de acestea participă și colindători români ai Maramureșului istoric din Ucraina, de la Biserica Albă și din Apșa de Jos. Spectacolul pare de fiecare dată mai proaspăt şi mai interesant, deşi obiceiurile sunt aceleaşi, vechi de sute, poate mii de ani. Dar feţele tinerilor care se străduiesc să reînvie prin vocile şi talentul lor amintirile bunilor şi străbunilor lor fac din acest eveniment unul special. Muzeul Ţării Oaşului, în cadrul căruia se desfăşoară festivalul, se află în centrul oraşului, iar la mică distanţă se află şi Muzeul în aer liber, care se întinde de-a lungul drumului naţional Satu Mare – Sighetu Marmaţiei.

Iată câteva dintre obiceiurile de iarnă ale locuitorilor din Satu Mare:

• În ajun de Crăciun, oamenii îşi iau de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, spre a avea toată avuţia în gospodărie.
• Femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase şi bogate.
• În ajunul Crăciunului, gospodarii pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor.
• Cu o zi înainte de Crăciun se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
• Păstorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsându-l până la “alesul oilor”, în luna aprilie, când drobul este scos, măcinat şi amestecat cu tărâţe şi dat ca hrană turmei, să sporească.
• În ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea Cinei cea de taină a lui Iisus alături de cei 12 apostoli.
• Gospodarii stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.
• Când primul om intrat în casă de Craciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor.
• În ajun de Crăciun sunt puse în tuspatru colţurile meselor din casă căţei de usturoi şi seminţe de mere, ce apără de deochi şi farmece.
• Tot în ajun de Craciun se curăţă hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat.
• O credinţă a colectivităţii de saşi este aceea practicată de Sfânta Lucia (12 decembrie), când capul familiei umblă cu o tavă pe care este aşezată, pe jar, o crenguţă cu care afumă şi cele mai ascunse cotloane ale casei, şurii, beciului, podului.
• Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”. Se pare că acest obicei este preluat de la polonezi, unde mirenii aruncă în preot cu boabe de ovăz, în amintirea lapidării Sf. Ştefan.

Judeţul se află la graniţa de nord a ţării, fiind învecinat astăzi cu Ungaria şi Ucraina şi are două municipii, Satu Mare şi Carei, patru oraşe, Negreşti Oaş, Tăşnad, Livada şi Ardud şi 56 de comune.

Acest judeţ este unul dintre leagănele culturii şi civilizaţiei româneşti, el fiind locuit cu mii de ani în urmă. Săpăturile arheologice din Ţara Oaşului, Ardud, Medieşu Aurit, Homorod şi Sanislau au scos la iveală o serie de mărturii ale existenţei omeneşti pe aceste meleaguri încă din Paleolitic. La Medieşu Aurit se află destul de bine conservate 13 cuptoare de olărit.

La sfârşitul secolului al IX-lea, aici se afla o parte a Voievodatului lui Menumorut, care avea legături comerciale şi bogate resurse naturale. Ruinele cetăţilor de la Satu Mare, Ardud sau Carei şi bisericile gotice din Eriu-Sancrai sau Beltiug amintesc de cei care au locuit în această zonă. Dar şi istoria recentă este bine reprezentată prin monumente, aşa cum este cel ridicat la Carei pentru comemorarea ultimelor lupte din ţara noastră în Al Doilea Război Mondial, monument ridicat de Vida Geza în 1964.

Cele mai importante muzee ale judeţului Satu Mare:

Muzeul Judeţului (arheologie şi ştiinţele naturii);

Muzeul Oraşului Tăşnad (istoria şi etnografia oraşului);

Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, fondat în 1972 (muzeu de etnografie în aer liber);

Muzeul Etnografic al Şvabilor din Petreşti cu peste 200 de exponate

Unul dintre cele mai reunite obiective turistice ale judeţului este comuna Medieşu Aurit, aflată la doar 29 km de Satu Mare, unde există o rezervaţie arheologică bogată, de la cuptoarele dacice, un tezaur de monede şi ruinele unui castru roman.

La Huţa-Certeze, la 55 de km de Satu Mare, se află hanul Sâmbra Oilor, unde se oferă doar mâncăruri tradiţionale, de la mămăligă cu brânză şi lapte, la păhărelul cu palincă. Aici, iarna se poate merge la schi şi la săniuş. Pe lângă acestea există şi multe alte obiective turistice interesante. Unul dintre acestea este muzeul oraşului Carei, instalat în Castelul familiei Karoly, care a fost ridicat la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care este înconjurat de un parc uriaş, cu o tabără de echitaţie aflată într-o zonă cu clădiri medievale, sedii ale breslelor şi ateliere de ceramică şi meşteşugăreşti.

Chilia şi Homorodu de Sus sunt două regiuni săteşti renumite pentru arhitectura tradiţională a caselor, dar mai ales pentru Festivalul folclorului codrenesc ce are loc în fiecare lună august, la marginea pădurii Homoroade.

Oraşul Satu Mare este unul dintre cele mai frumoase oraşe din nordul Ardealului. Pentru o imagine corectă a acestei localităţi este bine ca în turul pe care îl iniţiaţi să nu rataţi câteva obiective turistice importante. Iată în câteva rânduri ce trebuie să vedeţi în Satu Mare:

– Muzeul Judeţean are secţii de arheologie, etnografie şi artă populară şi se află într-o clădire monument istoric a secolului al XVIII-lea.

– Muzeul de artă se află în Casa Vecsey, construită în stil neogotc în 1798 şi modificată ulterior de baronul Vecsey.

– Catedrala Romano-Catolică ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea are un portal monumental, cu fronton susţinut de şase coloane cu capiteluri corintice.

– Clădirea Hotelului Dacia din Piaţa Libertăţii a fost ridicată la 1911 în stil Secession. Ea găzduieşte într-o aripă a sa Filarmonica oraşului, cu o sală de peste 300 de locuri.

– Turnul Pompierilor domină împrejurimile zonei vechi a oraşului şi este o construcţie a anului 1904.

Judeţul Satu Mare are o natură diversă:

Parcul Dendrologic din Carei

Pe la 1790, grădinarul Bode György amenajează în jurul castelului Károlyi o grădină englezească și o seră cu plante exotice. Parcul se întinde pe 10 hectare și cuprinde circa 110 specii exotice și indigene, unele fiind rarităţi ale florei dendrologice cultivate în România, iar altele reprezentând adevărate recorduri prin dimensiuni. Atracția parcului o reprezintă un platan uriaș, plantat în anul 1810 şi care are un diametru de 205 cm.

Dunele de nisip de la Foieni

Dunele continentale din apropierea localității Foieni sunt situate în Câmpia Nirului, care este parte integrantă din Câmpia de Vest. Nisipurile ce formează dunele sunt fixate printr-o vegetație termofilă intrazonală.

Mlaştina Vermeş din Sanislău

Mlaştina Vermeş conservă unele specii de plante glaciare şi unele specii rare pentru țara noastră. Este singurul loc din România în care a fost găsită becaţina comună.

Pădurea Noroieni

Situată la 12 km de municipiul Satu Mare, fauna acestei păduri este bogată, reprezentată prin mamifere mari – cerb, cerb lopătar, căprioară, mistreţ – și specii de păsări pentru vânat – aşa cum sunt coloraţii fazani. Zona este preferată de locuitorii orașului, deoarece este accesibilă și cu bicicleta. Cei mai curajoși pornesc la drumeție chiar și pe jos.

Rezervaţia naturală „Râul Tur”

Cea mai importantă arie naturală protejată a judeţului este Rezervația naturală „Râul Tur”. Întinsă pe o suprafaţă de 6.212 hectare, rezervația se află la granița cu Ungaria şi Ucraina. Lunca Turului este vestită în primul rând datorită celor 188 de specii de păsări descoperite aici, printre care berzele negre, acvilele ţipătoare, cristelul de câmp şi nagâţul. Brațele moarte ale râului păstrează și o valoroasă vegetație floristică. Pe porţiuni de râu domoale predomină nufărul galben. Bicicliştii pasionaţi pot admira minunăţiile acestei rezervaţii pe unul dintre traseele cicliste de pe digul râului Tur.

Pădurea de frasini de la Urziceni

Întinzându-se pe o suprafaţă de aproximativ 38 de hectare, pădurea este situată la periferia Câmpiei Nirului. Are o vegetaţie interesantă formată din frasin, stejar, pin negru, alun, corn, păducel şi porumbar, care facilitează dezvoltarea armonioase a unei colonii de stârc cenuşiu.

Tinoavele din Munţii Oaș

Tinoavele au fost declarate arii protejate datorită importanţei știinţifice pe care o prezintă din punct de vedere floristic. Se găsesc pe pantele cu înclinaţie moderată din Munții Oaș şi mai ales în craterele stinse ale unor foști vulcani. În pădurile din apropierea tinoavelor se găsesc niște mușuroaie de furnici mai rar întâlnite.

Pădurea Runc din Borlești

Cu o suprafață de 68,5 hectare, pădurea este compactă și are un aspect deosebit cu trunchiuri înalte şi drepte. Speciile forestiere întâlnite aici sunt: cireş sălbatic, fag şi carpen.

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Turist in Romania 0 Comments

Vanzarile de pachete turistice ale TUI Travelcenter şi Eurolines au crescut cu 113% in primul trimes

Vânzările de pachete turistice distribuite prin reţelele TUI TravelCenter şi Eurolines au înregistrat în primul trimestru (T1) al anului 2013 o creștere de 113% comparativ cu perioada similară a anului

Turist in Romania 0 Comments

Rezervații naturale din România

Tigăile din Ciucaș se află în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Măneciu, în partea nordică a stațiunii turistice Cheia. Se întinde pe o suprafață de 3 hectare în

La pas prin lume 0 Comments

Încep festivalurile de toamnă, în toată Europa, dar și în țară

Ce dacă se termină vacanța! Putem prelungi puțin distracția în luna septembrie, la petrecerile sau festivalurile organizate în marile orașe din țară sau de prin marile orașe europene.  22 de

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!