Șezătoare modernă în buricul Bucureștiului. „De la ora 18 aici se coase”

Șezătoare modernă în buricul Bucureștiului. „De la ora 18 aici se coase”

Portul popular românesc a revenit din nou în atenția publicului, așa că vedem la tot pasul, în piață și în mall-uri, haine inspirate din folclor. În vremurile astea, când iile făcute din materiale proaste și cusute la mașină păcălesc ochii neștiutorului, în București, femei de toate vârstele se întâlnesc în fiecare miercuri la o șezătoare unde se îndrumă unele pe altele pentru crearea unor ii autentice, după modele culese din albume vechi, cu foi îngălbenite.

Miercuri seară, când în mașinile blocate în trafic aerul condiționat îi încălzește pe pasageri,  la Seneca Anticafe din București e o rumoare cum nu te-ai aștepta să găsești într-o cafenea unde oamenii vin să lucreze pe laptopuri și să citească. În spațiul deschis din spatele încăperii, șase mese sunt așezate în formă de litera „T”. Câteva femei ocupă unele dintre scaunele din jurul meselor, altele au făcut un cerc alături. Vorbesc și râd, spre disperarea Victoriei care le tot zice: „Haideți să ne așezăm să discutăm detaliile, că acum încep fetele să plece!”. Printre prăjituri, ciocolată, fursecuri, poșete, altițe începute, ii salvate de la pieire și unele ce abia se nasc, pe un bilețel de pe masă scrie: „De la ora 18 aici se coase”.

La începutul anului 2015, arhitecta Ioana Corduneanu a lansat pe grupul de Facebook „Semne cusute în acțiune” un concurs: participantele trebuiau să își coasă singure câte o ie, fără să întrebe pe nimeni, fără să dezvăluie nimănui modelul, așa cum se făcea în vechime.

Câteva dintre ele au trișat, iar astfel a avut loc prima dintr-un lung șir de șezători moderne. În martie 2015 a fost prima dată când au părăsit mediul online și s-au întâlnit față în față, la o bibliotecă, iar de atunci se văd regulat miercurea, la șezătoare, la Seneca Anticafe. Prea puține lucrează efectiv la întâlnire, căci sunt atâtea de discutat și de făcut. Trebuie să împartă pânza, ațele, mărgelele și paietele pentru care dau comandă împreună, trebuie să ceară indicații celor mai pricepute legate de numărul de fire pe care să le folosească sau să consulte albume vechi ca să găsească modelele autentice de costume populare din anumite zone.

Adriana Melinte are 28 de ani, lucrează într-o corporație, și spune franc despre începutul ei în cusut că a fost unul prost. „Pentru că am făcut greşeala, să spunem aşa, că m-am înscris în concursul ăla. Pentru o persoană care nu a făcut în viaţa ei o ie, a fost horror să nu pot să întreb. O persoană care nu ştia compoziţia, nu ştia cum să aşeze modelele pe pânză, proporţiile, nimic. Unde să pui, cât să pui, până unde să mergi, nu aveai de unde să ştii”, zice tânăra.

Povestește că în primele luni numai a cusut și a descusut, până când și-a dat seama că n-o să se încadreze în timp ca să participe la concurs, așa că s-a relaxat și a început să întrebe în stânga și-n dreapta.

„Am desfăcut iarăşi ceea ce făcusem şi credeam eu că era bine, şi m-am apucat şi am făcut cum trebuia. Mi-a luat în total un an şi două luni să termin ia, dar sunt convinsă că am făcut ce am putut eu mai bine la momentul ăla, cu cât ştiam şi cu câte informaţii aveam atunci”, zice Adriana.

Fetele sunt de găsit pe „Șezătoare București”, un grup de Facebook care numără acum aproape 7.400 de like-uri. Victoria Bizon, despre care se spune că e cea care le ține în priză, a numărat 200 de persoane care au trecut pe la șezătoarea reală, iar miercuri seara se adună constant la cafenea între 20 și 25 de persoane. Sunt femei cu vârste între 19 și 65 de ani, cu meserii din cele mai diverse: doctorițe, programatoare, corporatiste, polițiste, foste stewardese.

„ Noi nu ne întrebăm niciodată ce lucrăm. Avem o perioadă scurtă de timp pe care îl petrecem aici, la şezătoare, în care vrem să aflăm tot ce ne interesează”, mă lămurește Cristina Munteanu, asistentă medicală.

Victoria a fost tot asistentă medicală, iar timpul liber pe care i-l oferă pensionarea și-l dedică vizitării muzeelor de etnografie și a meșterilor populari din toată țara, fotografierii în detaliu a celor mai prețioase ii care îi ies în cale și a promovării autenticității românești. Fără ca neapărat să își propună asta, prin postările din rețeaua de socializare și prin poveștile pe care le aduce la întâlniri le mai dă un impuls celor care își pierd elanul.

Ela stă cu umerii ușor ridicați, cu capul plecat și cu ochii ațintiți la lucru. E cel mai proaspăt membru și singura care coase în toată rumoarea din cafenea. A primit cadou un kit cumpărat de pe internet, cu ațe, pânze și instrucțiuni, iar acum lucrează la altiță, partea de la umăr a unei ii cu model din Basarabia. Are 33 de ani, e programator, și înainte să vină la șezătoare mai avusese contact cu ața ocazional pe acasă și, demult, în școala generală.

De fapt, cam așa încep aproape toate poveștile fetelor de aici: numai cu nasturi cusuți acasă, dar cu pasiune pentru portul popular, cu un prim pas în mediul virtual, urmat de curajul de a începe o ie și de nevoia de a se aduna, față în față, cu cei la fel de pasionați ca ele. Cusutul le prinde, învață modele, încep să alerge prin muzee după straie rare, iar uneori uită de treburile casnice și se-nfundă într-o meditație pentru creier și un exercițiu pentru ochi până când le pică acul din mână. Termină prima ie după șase luni, opt luni, un an, apoi se încumetă să o înceapă și pe a doua și tot așa. Până să-și dea seama, viața lor a căpătat un alt sens, unul autentic, minuțios, geometric și colorat.

  • Un an de șezători pentru petrecerea de Crăciun

Înainte de Crăciun, pe 14 decembrie, fetele din grupul „Șezătoare București” fac o petrecere la care fiecare poartă ia pe care a lucrat-o sau costumul pe care și l-a cumpărat pe parcursul anului. Dansează dansurile populare pe care le-au învățat la seratele pe care le-au organizat o dată la două luni, gustă bucate românești și se veselesc.

  • Expoziție cu ii repatriate

 

Între 3 și 17 decembrie, la Muzeul Țăranului Român, vor fi expuse 40 de replici pentru 40 de cămăși românești care se află păstrate în cele mai mari muzee ale lumii. 33 de femei din toată țara, membre ale comunității „Semne cusute în acțiune”, au lucrat după fotografii ca să aducă înapoi acasă ii expuse în Metropolitan Museum din New York, Muzeul de Textile din Canada, Muzeul Etnografic din Geneva, Muzeul de Textile din Lyon, Muzeul Horniman din Marea Britanie, British Museum din Londra și Muzeul de Etnografie din Sankt Petersburg.

Autor: Oana Racheleanu

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Traditii & Folclor 0 Comments

E Postul Crăciunului. Iată ce reguli trebuie respectate timp de 40 de zile

Postul Crăciunului a început pe 15 noiembrie și durează 40 de zile, printre care sunt multe cu dezlegare la pește, ulei și vin, până în Ajunul Crăciunului, când, cine poate

Traditii & Folclor 0 Comments

Noaptea Sfântului Andrei e, după tradiție, Halloween-ul românilor

  Noaptea Sfantului Andrei ar trebui să fie declarată Halloween-ul românilor, având în vedere tradițiile mitice, multe din ele încă respectate, care s-au transmis de pe vremea dacilor. Venirea lupului,

Traditii & Folclor 0 Comments

Nuntă tradițională în 2015: căruțe, ii și chiuituri

Ce limuzină, smochinguri, domnișoare de onoare asortate, jartiere și rochii de prințese? Ce, asta-i nuntă românească? Hai să fie cu ii, căruțe, năframe, floarea-soarelui, țuică și multe chiuituri. Poate Florina

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!