Tradiţii şi obiceiuri

Tradiţii şi obiceiuri

Pictorii naivi se nasc în sate, copilăresc acolo. Uneori, în apropiere de pensie, se apucă de pictură, iar din mâinile lor ies tablouri în care sunt zugrăviţi, în manieră specifică, ţăranii noştri, surprinşi în toate momentele vieţii lor: la arat, la semănat, pe uliţă, la biserică, la săniuş sau la horă. Aceşti meşteri populari reuşesc să ne aducă în case, fie între ramele unui tablou, fie pe coada şi în ghiocul unei linguri, ori pe fundul unei strachini de lemn o imagine pură și naivă a satului românesc.

 

Torsul, un meşteşug rar azi

În vremea copilăriei, acum nici 20 de ani, în satele de ţară femeile torceau în serile lungi de iarnă. Bunicile aveau acest obicei, mamele asemenea. În vremea copilăriei mele, doar o bunică mai torcea. Copilul meu a văzut furca de tors şi fusul în muzeu. Ce meşteşug frumos, câtă linişte transmite sfârâitul fusului, cât de frumoasă era bunica pe vremea când torcea. În satele de munte însă, acolo unde ajungem mai greu, multe femei încă mai torc şi sper că fetele lor încă prind acest meşteşug rar şi frumos.

Împletituri din pănuşi de porumb

Nu mai e mult şi se apropie Crăciunul. Meşterii noştri populari au început să lucreze cu spor decoraţiuni din materiale naturale, pentru a le pune în pom. Nu demult, la Târgul Meşteşugarilor din Bucureşti, am cunoscut o bunicuţă ardeleancă, ale cărei mâini au creat păpuşi din pănuşi. Părul l­a făcut din mătase de porumb, corpul şi rochiţele din foi iar ca decor le­a pus un fir verde de tuie. Cele mai îndrăgite decorațiuni rămân îngerii pentru pomul de Crăciun, pe care îi vom găsi și anul acesta în târgurile tradiționale.

În noiembrie sărbătorim limpezirea vinului cu nunţi bogate

Toamna se apropie de sfârşit, serbările populare ale recoltelor se răresc, oamenii se pregătesc să ţină postul Crăciunului. Satele capătă în perioada aceasta un aer liniştit, cuminte, trezindu­se la viaţă doar duminicile, când toată lumea merge la biserică şi, mai ales, când are loc câte o nuntă. Că este plin sezon. Tinerii care s­au logodit la sosirea primăverii, de Dragobete, se iau acum cu cununie, şi pornesc gospodărie împreună. Iată doar câteva motive de plecat prin ţară, în căutarea autenticului, a muzicii şi artei populare româneşti:

-20­-21 noiembrie Vadu Izei ­ Concurs de teatru sătesc.

-20­-21 noiembrie, Sibiu ­ Cantece şi jocuri la Hârtibaci.

-Bozovici (Covasna) ­ Festivalul folcloric de vin Almaşul.

-Poiana Stampei (Suceava) ­ Toamna Poienarilor.

Tot în luna noiembrie, sărbătorile tradiţionale sunt îmbogăţite de cele religioase:

-8 noiembrie, Sfinţii Mihail şi Garvril

-13 noiembrie, Sfântul Ioan Gură de Aur

-21 noiembrie, Intrarea în biserică a Maicii Domnului

-30 noiembrie, Sfântul Apostol Andrei.

De sfântul Andrei, se îmbină obiceiuri străvechi

Se spune că Sântandrei este o divinitate geto­dacă, iar creştinii au suprapus imaginea acestuia cu aceea a Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României. Pe 30 noiembrie îi sărbătorim pe amândoi, atât pe sfântul ce a creştinat pe cei de la nord de Dunăre, cât şi divinitatea personificată prin lup. Petrecerile organizate de Sântandrei, celebrând vinul proaspăt fermentat şi roadele câmpului strânse în cămări şi magazii, erau în vremuri vechi similare revelionului de azi. Pentru a se feri de spiritele rele, de strigoii ce ieşeau în lume tot la vremea aceasta, dar mai ales în noaptea de 30 noiembrie, tinerii se foloseau de usturoi. Sunt tradiții vechi, transmise din generație în generație, pline de semnificații și superstiții. Tot acum se spune că este bine să ții geamul închis la casă pentru ca sufletele celor care colindă în noapte să nu te viziteze iar de ești la răspântie de drum, ai grijă căci aici se strâng spiritele. Unele petreceri din satele de azi se numesc chiar Păzitul usturoiului şi au loc în noaptea dintre 29 şi 30 noiembrie. Toată noaptea tinerii dansează, iar dimineaţa îşi împart

usturoiul şi, plini de veselie, se întorc la casele lor. Usturoiul privegheat în această noapte se păstrează tot anul, fiind folosit doar ca leac pentru boli, farmece, descântece. După ce sărbătorim la oraşe Halloween­ul occidental, haideţi să mergem într­o pensiune dintr­un sat tradiţional, şi să reînviem de Sf. Andrei o tradiţie veche românească. Veţi găsi cu siguranţă câţiva bătrâni ce au în “taşcă” poveşti cu strigoi şi spirite pe care să le ascultați la o cană de vin fiert, în jurul unui foc de tabară.

În noiembrie cade promoroaca

Brumar sau vinar i se zice acestei luni, pentru că acum cade bruma, promoroaca, iar vinul începe să se limpezească în butoaie. Ţăranii au multe de făcut în gospodărie, până când iarna va sosi în toată puterea ei, cu gheaţă, zăpadă multă şi zile scurte. Lemnele trebuie tăiate şi aduse lângă casă, se fac pregătiri pentru lăsata secului, dar cel mai mult se fac ritualuri de protecţie împotriva fiarelor pădurii şi a strigoilor. Sătenii sunt atenți cu toate cele trebuincioase casei, pregătindu­se pentru iarna ce se apropie.

Covasa pentru laptele vacilor

De sfântul Andrei, în multe părţi ale ţării se făcea o băutură fermentată din mălai şi făină. Reţeta era bine cunoscută de femeile bătrâne ale satului, care puneau această băutură prin strachini şi oale şi o împărţeau la cât mai mulţi vecini, pentru ca “vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos”. În sudul ţării şi în unele părţi ale Modovei, se făcea un soi de bragă, care se bea în ajun de Sântandrei, pentru a se feri de strigoi.

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Traditii & Folclor 0 Comments

Serbăm Dragobetele şi venirea primăverii

În fiecare an, venirea primăverii este sărbătorită într-un mod unic de către români. Obiceiurile de întâmpinare a anotimpului renaşterii încep încă de pe 24 februarie, de Dragobete, sărbătoarea dragostei, care

Traditii & Folclor 0 Comments

Ana Marina, meșter popular de păpuși, la nouă ani

Uneori chiar se aplică zicala „Învață oul pe găină”, fără să fie spusă deloc într-un mod ironic. În familia Marina, Ana, o fetiță de 9 ani, a învățat-o pe mama

Traditii & Folclor 0 Comments

Știi legenda Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir?

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox la 26 octombrie. Trupul său a fost îngropat pe locul unde urma să fie ridicată o biserică.

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!

Spune parerea ta