Adevărul din adâncul pădurii Baciu

De la cripte negre ce se deschid în noaptea de Sânziene la OZN-uri ce survolează zona, pădurea Hoia- Baciu dă o nouă semnificaţiei plimbărilor în mijlocul naturii. V-aţi dorit vreodată să mergeţi cu cortul în mijlocul pădurii? Ei bine, încercaţi o noapte în poienele acestei pădurii şi vă veţi număra cu siguranţă, printre puţinii temerari care s-au aventurat de-a lungul timpului în adâncul acestei păduri.

Localnicii vorbesc cu reţinere despre acest loc, unii recunosc că nu s-au încumetat să campeze aici, alţi povestesc despre dispariţii de persoane identice cu cele întâmplate în Triunghiul al Bermudelor sau apariţii misterioase, a căror prezenţă este bine să o evitaţi. Oricare ar fi adevărul, manifestarile din pădurea de lânga Cluj-Napoca au stârnit deja de ani buni, interesul oamenilor de ştiinţă.

În mijlocul pădurii vântul suflă rar. În Poiana Rotundă, copacii contorsionaţi păstrează o tăcere deplină. În jur, o apăsare ciudată şi sentimentul că nu sunteţi singuri. Poveştile spun că padurea Baciu ar conţine o poartă către o altă dimensiune iar legendele atrag atenţia asupra faptului că lacul din zonă s-a format deasupra unui cimitir. Însă faima pădurii a venit odată cu noaptea de 18 august 1968, odată cu mediatizarea unor fotografii cu un OZN discoidal care a survolat pădurea.

Fotografierea OZN-ului de către Emil Barnea şi mai apoi publicarea cercetărilor intreprinse aici de biologul Alexandru Sift şi a de cercetătorul clujean Adrian Pătruţ a atras atenţia întregii lumi asupra pădurii din împrejurimile Clujului. Ultimul OZN de deasupra Pădurii Baciu a fost filmat în 2002 de către doi localnici iar pelicula de 27 de secunde prezintă evoluţia pe cer a unui obiect luminos de circa 50 de metri, de forma unei ţigări.

Făpturi reale sau doar imaginaţie bogată­?

La o distanţă de o oră prin pădure, pornind de la Poiana Rotundă veţi ajunge la marginea unui izvor, iar de aici, drumul vă va purta către un loc ce pune la încercare credinţa oricui. Luminişul, alcătuit din 3 cercuri concentrice (formate prin încreţirea terenului) cu mijlocul de pământ ars, vă va aduce fiori pe şira spinării. Cercul exterior cu cele 5 puncte marcate pe linia lui de către 5 copaci, din care 2 au fiecare trunchi dublu, are în partea sa nordică o bucată ridicată de pământ al cărei rol a rămas până în ziua de astăzi incert. Scepticii spun că poate fi un mormânt, entuziaştii cred că este vorba de un fost altar de ritualuri păgâne. Oricare ar fi rolul acestui loc, în jurul său, ca peste tot în mijlocul pădurii, oamenii au experimentat dureri bruşte de cap, dureri în jurul organelor afectate de o boală internă, confuzie, ameţeală, sete puternică şi o senzaţie ciudată că sunt priviţi. Şi dacă ar fi să dăm crezare cercetărilor efectuate de biologul Alexandru Sift (1936-1993), atunci, cu siguranţă, în acest loc, nu sunteţi singuri.

La începutul anilor 1950, plimbându-se în zona pădurii, Sift a observat de mai multe ori forme cu aspect nebulos, pe care, la o primă vedere, le-am putea considera simple fenomene naturale. După fotografire însă, formele şi numărul structurilor surprinse pe peliculă este mult mai ridicat decât ceea ce se putea vedea cu ochiul liber.
La rândul său, Conf. univ. Adrian Pătruţ, preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, susţine cu certeţe că, după 32 de ani de cercetari, în Pădurea Baciu are loc un fenomen de natură necunoscută, numind prezenţele „structuri bioplasmatice”. Aceste entităţi, invizibile cu ochiul liber, pot fi însă surprinse de aparatul de fotografiat şi au, de cele mai multe ori, forma unor siluete umane.

O realitate intermediara

Şi tocmai când credeaţi că nu poate deveni mai ciudat, iată că se poate: în pădure există o zonă magnetică pe o lăţime de 300 de metri, unde muşchi care să indice nordul nu cresc, la fel cum nu cresc nici ciupercile iar copacii contorsionaţi au lemnul de o esenţă atât de tare, încât aceştia nu poat fi tăiaţi cu securea. De asemenea, nu fiţi surprinşi dacă aici se întâmplă să plouă torenţial, în timp ce, în afara pădurii nu cade un strop de ploaie. Nu fiţi surprinşi nici de luminile nocturne, simple sau colorate, în zbor sau în staţionare, nici de anomalii magnetice sau urmele neobişnuite pe sol, în iarbă sau zăpadă (depinde de anotimp), asemănătoare cu cercuri şi pictograme simple din lanurile de cereale. Iar dacă se întâmplă să observaţi că vegetaţia din zonă prezinte semne de deshidratari, arsuri, necroze sau carbonizari, ei bine, este un fenomen normal pentru această pădure. Instalarea în pădure a unor aparate de măsură a relevat emisii radioactive, perturbaţii electromagnetice, emisii de microunde, precum şi emisii anormale în spectrul infrarosu. Adăugaţi la aceasta şi faptul că manifestarile cele mai caracteristice pentru această pădure sunt aşa-numitele aeroforme – structurile geometrice zburatoare precum piramide, sfere, cilindri, conuri, paralipiped etc.- vizibile cu ochiul liber şi plimbarea dumneavoastră în natură va fi cu siguranţă demnă de Dosarele X.

Pădurea Hoia Baciu pe scurt:

– în răcoarea umedă a pădurii nu se aude glas de pasăre şi nici zumzet de gâze.

– deşi vechi de două secole, copacii au forme ciudate, majoritatea trunchiurilor fiind pricăjiţi, subţiri şi contorsionaţi în fel şi chip

– în loc să se înalţe vertical zeci de copaci şi-au întors vârful către sol, luând o formă semicirculară

– aparatele electrocasnice nu funcţionează bine, nu pornesc sau prezintă scurgeri bruşte de electricitate.

– Persoanele experimentează dureri de cap, ameţeli şi frisoane, asemănătoare iradierilor radioactive.

– Alexandru Sift a surprins de-a lungul vieţii în peste 60.000 de fotografii, prezenţa unor structuri invizibile cu ochiul liber.

– cercetările amănunţite au arătat că locul are o radioactivitate mai mare decât cea naturala.

–    De-a lungul timpului s-a înregistrat prezenţa în şi deasupra pădurii a numeroase OZN-uri, sfere şi apariţii luminoase.