Arta încondeierii ouălor la români

Arta încondeierii ouălor la români

Odată cu apropierea Paștelui, românii se bucură de frumoasele ouă încondeiate, lucrate manual cu răbdare, atenție și tradiție. La noi, ouăle se decorează diferit de la o zonă la alta însă totdeauna sunt adevărate bijuterii artistice. În satele românești, acolo unde tradiţia nu s-a lăsat învinsă de modernitate, femeile se apucă din vreme să încondeieze ouăle, să refacă pe coaja lor atât de delicată desene ce se păstrează de mii de ani. Modelele vechi au, fiecare dintre ele, câte un simbol.

Linia dreaptă verticală reprezintă viaţa, linia orizontală – moartea, linia dublă dreaptă – eternitatea, şirul de dreptunghiuri – gândirea şi cunoaşterea, linia ondulată – apa, purificarea, spirala – timpul, eternitatea, spirala dublă – legătura dintre viaţă şi moarte. Pe ouă mai apar, pe lângă simbolurile geometrice, şi unele vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (uneltele de muncă) şi religioase. Aşa că veţi întâlni, mai ales în sudul ţării ouă pe care sunt desenate flori, frunze, fructe sau plante. Unele vor avea pe ele câte un peşte, simbol al creştinismului, altele o cruce, o biserică, scena crucificării sau chipul Maicii Domnului. Pe unele ouă sunt desenate lăcrămioare, pomi fructiferi încărcaţi sau câte un brad sau stejar. Creatorii populari s-au inspirat de fiecare dată din ceea ce le-a fost aproape, din natură, reproducând-o în opera lor. În Bucovina, printre cele mai răspândite motive folosite de femei sunt crucea Paştelui, floarea Paştelui, cărarea ciobanului, brâul şi desagii popii, brăduţul, frunza de stejar, albina, coarnele berbecului sau creasta cocoşului. Oriunde vă găsiți în țară, în aprilie, nu ratați târgurile tradiționale de Paște, prilej pentru a întâlni meșterii populari și a redescoperi arta încondeierii.

Culorile ouălor transmit mesaje

Deşi astăzi multe dintre ouă sunt împodobite după talentul şi imaginaţia fiecărui creator în parte, în țară s-au păstrat încă foarte multe modele tradiţionale. Mărturie a datinilor și credințelor pascale, ouale încondeiate reprezintă un element de cultura spirituală specific romanească. Culorile folosite la încondeiere au căpătat și ele, de-a lungul vremii, simboluri. Dacă ajungeți în Muntenia și Oltenia, descoperiți că motivele ornamentale sunt naturaliste prin urmare paleta de culori este redusă. În Transilvania și Banat însă se distinge o mare varietate de modele și nuanțe iar Țara Bârsei este renumită și ea pentru desenul ornamental și cromatica de mare finețe. Mai la nord, în inima Bucovinei, Paștele și luna aprilie aduc arta încondeierii în casele românilor de pretutindeni. Acum ajungem la culori și simbolurile acestora. Roşu este simbolul sângelui, al jertfei, dar şi al focului, soarelui, dragostei, vieţii. Galbenul reprezintă lumina, recolta, ospitalitatea şi fericirea în timp ce verdele este culoarea forţei naturii, a reînoirii, a prospeţimii, rodniciei, dar şi a speranţei. Prin albastru sunt redate credinţa, cerul, seninătatea, vitalitatea şi sănătatea, negrul fiind utilizat ca simbol pentru pământ, statorniciei şi eternitate. Pentru stăpânirea de sine, dreptatea şi răbdarea avem violetul, prin urmare, anul acesta, priviți mai atent simbolurile oualelor încondeiate și mesajul pe care acestea îl transmit.

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Special 1Comments

Zig Zag prin România. 10 tineri au luat țara la pas pentru 5 ani

  Cum să-ți cunoști cel mai bine țara dacă n-o iei la pas? Și cum să îi descoperi și alte locuri mirifice, unele aproape necălcate, decât cele prezentate în ghidurile

Special 0 Comments

(P) Anunț finalizare proiect –

„Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” 18.06.2021 ANUNT FINALIZARE PROIECT „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” ANCHOR TRAVEL SRL ANCHOR TRAVEL SRL anunta finalizarea etapei de implementare a

Turist in Romania 0 Comments

În țară e mai tare ca afară! Află totul despre o vacanță cât 10

Cum ar fi să vizitezi Transilvania în 10 zile, de la vest la est? Până anul acesta am zis ”în nici un caz”, pentru că aveam impresia că România nu

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!