Călător pe Valea Ozanei

Dincolo de traficului care îţi pune nervii la încercare şi a timpului de câteva ore bune până a ajunge la destinaţie, o călătorie în Depresiunea Neamţului vă va umple sufletul de bucurie. Ţinut valah, centru al uneia dintre cele mai importante zone turistice ale României, judeţul Neamţ s-a pregătit de vară. Oferta cu care turiştii sunt ademeniţi: cetăţi, muzee, biserici faimoase şi rezervaţii naturale. Adăugaţi mancarea bună, aerul curat şi serviciile hoteliere satisfăcătoare, iar zona aceasta va deveni destinaţia ideală pentru o scurtă vacanţă binemeritată.

Pe Valea Ozanei, leagan al aşezărilor preistorice româneşti, oraşul Târgul Neamţ deschide calea către inima Moldovei. Menţionat în lista aşezărilor valahe de la 1387-1392, oraşul începe a fi cunoscut odată cu zidirea Cetăţii Neamţului de către Petru Muşat I.Condiţiile naturale, poziţia strategică şi posibilităţile vădite de dezvoltare economică au atras de-a lungul vremii atenţia a numeroşi cuceritori iar trecutul zbuciumat poate fi încă desluşit în poveştile cu tâlc ale localnicilor sau pe zidurile vestigiilor din zonă.

Şi în zonă, cel mai cunoscut obiectiv turistic este cetătatea Neamţului. Monumentul istoric, situat pe unul din platourile dealului Pleşu, la o altitudine de 480 de metri, este una dintre construcţiile uimitoare româneşti ce a rezistat cu succes intempreriilor vremii. Atestată documentar prima oară în 1395, cetatea a fost construită din piatră, nisip şi mortar, fiind întărită cu ziduri groase, a căror înălţime atingea 12 metri şi prevăzută cu 4 turnuri de apărare în colţuri. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare, s-au adăugat curtea exterioară cu o nouă centură de ziduri şi 4 bastioane semicirculare. Au fost înălţate zidurile vechiului fort, s-au construit corpuri de clădiri din curtea interioară, locuinţe, ateliere şi o biserică. Iar cetatea s-a ridicat la nivelul aşteptărilor. În 1691 un mic grup de plăieşi a apărat cetatea împotriva armatei polone condusă de Ioan Sobieski iar restul cum s-ar spune, este istorie.

Mânăstirile vechii Moldove

Punctul de atracţie îl constituie însă, în zonă, împrejurimile oraşului, ce adăpostesc frumuseţea marilor mânăstiri creştine: Văratic, Agapia, Neamţ, Secu şi Sihăstria. Un prim drum la mânăstirea Agapia din Vale, construită pe dealul Măgura în secolul XVII de către Vasile Lupu, vă va permite să admiraţi în voie picturi originale ale lui Nicolae Grigorescu aflate în incinta lăcaşului, precum vă va oferi oportunitatea de a vă relaxa citind unul dintre cele 12.000 de volume păstrate în biblioteca mânăstirii. De aici, mergeţi să vizitaţi Agapia din Deal (Agapia Veche), lăcaş ridicat de Petru Rareş în secolul XVI, şi bineînţeles, nu uitaţi să vă opriţi la Văratec. În muzeul din incinta mânăstirii sunt expuse tapiserii vechi, manuscrise şi icoane vechi iar liniştea locului este adesea căutată de cei care îşi doresc să se refugieze de stresul cotidian în calmul benefic al mânăstirii. Rămâneţi aici un timp, admiraţi pe îndelete zidurile îmbătrânite, ascultaţi istorisirile de demult, cu acte de vitejie şi momente de durere cruntă, iar inima Moldovei va bate la unison cu a dumneavoastră.

Nu departe, mânăstirea Neamţ – cea mai veche mânăstire din zonă (sec.XIV), ctitorită de Pentru I Musat – adăposteşte la rândul ei, cea mai veche bibliotecă din ţară cât şi un muzeu al tipăriturilor. Nu vă încheiaţi excursia fără a trece pe la  schitul Sihla – zidit în anul 1725, în amintirea Sfintei Teodora de la Sihla. Aici veţi putea vizita peştera din imediata apropiere a schitului cât şi bisericuţa construită dintr-un singur copac.

De la muzeu la o plimbare prin natură

Întoarcerea în oraş vă rezervă alte surprize plăcute. Muzeul de Istorie şi Etnografie, înfiinţat în 1954 de către prof. univ. D. Constantinescu., funcţionează din anul 1977 în clădirea Şcolii Domneşti şi conţine expoziţii ce au ca tematică evoluţia oraşului Tg. Neamţ, meşteşuguri tradiţionale din zonă şi instalaţii ţărăneşti. Începând cu luna aprilie programul de vizionare este cuprins în intervalul  10.00-18.00(aprilie-septembrie), muzeul fiind închis lunea. De aici, faceţi o plimbare către Muzeul memorial „Ion Creangă” de la Humuleşti şi opriţi-vă negreşit în comuna Vânători, pentru a vă odihni pe treptele Muzeului memorial „Mihail Sadoveanu„. În liniştea de la Neamt şi-a petrecut Sadoveanu multe veri iar casa a ramas şi astăzi aşa precum a lăsat-o scriitorul la moartea sa: mobilier simplu, biblioteci ticsite de cărţi, ediţii princeps, reviste la care a scris, scrisori – fragmente nepreţuite din viaţa unuia dintre marii scriitori ai României.

Nici casa memorială „Veronica Micle” nu trebuie uitată, căci aici a trăit şi a creat pentru o vreme Veronica Micle iar muzeul, amenajat în 1984 cuprinde fotocopii ale manuscriselor, corespondenţă, documente, cărţi şi obiecte personale ce alcătuiesc o istorie nescrisă pe care nu o veţi găsi în nici una din cărţile biografice citite de-a lungul timpului.

Şi dacă vreţi să vă petreceţi vacanţa bucurându-vă de natură, atunci parcul natural Vânători, din comuna Agapia, ce se întinde pe o suprafaţă de 30.818 ha, de la versantul estic al Munţilor Stânişoarei şi peste Subcarpaţii Neamţului, până în bazinul Ozanei şi al Cracăului vă va garanta o vacanţă plină de inedit. Pentru o mai bună informare a vizitatorilor, Administraţia Parcului Natural Vânători-Neamţ a realizat un Centru de Informare Turistică, situat în satul Văratec unde veţi putea găsi informaţii preţioase despre celelalte traseele turistice din zonă, precum: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă şi Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină „Dragoş Vodă”. Puteţi afla amănunte privind creşterea zimbrului, detalii legate de speciile vegetale toxice şi otrăvitoare locale sau indicaţii despre vreme şi cum să vă descurcaţi în cazul în care vă rătăciţi pe munte.

Pădurea de argint
– situată pe teritoriul comunei Agapia, pe terasa inferioară a Topoliţei, pădurea cuprinde arboret de mesteacăn, având arborii cei mai batrâni cu vârsta de peste 100 ani.

Codrii de aramă
– situată în comuna Agapia, pe dealul Filiorul, are o suprafaţă de cca. 21 ha şi este alcatuită în cea mai mare parte din gorun, aici fiind însă inventariate alte cca. 300 specii de plante.Cei mai în vârstă arbori au peste 135 ani.

Rezervaţi de stejari Dumbrava
– pădurea Dumbrava, în suprafaţă de 56,6 ha este situată între valea Pârâului Neamţ şi a pârâului Nemţişor, cuprinzând stejari seculari, cu o vârstă ce variază între 150-200 ani.

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină Dragoş Vodă
– a fost înfiinţată în anul 1968, se află în nordul judeţului Neamţ, pe raza comunei Vânători Neamţ. În momentul actual, se gasesc 3 exemplare de zimbri într-un ţarc de aproximativ 4 ha. În rezervaţie se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopătari, vulpi, bursuci, iepuri, urşi, lupi, specii de avifaună.

Lacul Zimbrăria
– aşezat în mijlocul pădurii (în locurile preferate de pescuit ale lui Mihail Sadoveanu), în cadrul rezervaţiei forestiere Vânători-Neamţ veţi descoperi un complex de trei iazuri în cascadă, unde puteţi pescui în linişte crap, caras, şalău, novac, chinezesc, ştiucă şi biban.

Cum ajungeţi:

– din regiunile vestice se poate ajunge prin Gheorghieni – pasul Bicaz – Lacul Rosu – Cheile Bicazului, traseu cu un peisaj salbatic de o rara frumusete, apoi orasul Bicaz, in lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz, pana la Poiana Largului, iar de aici peste pasul Petru Voda – Pipirig – Targu Neamt.
– din Transilvania se poate ajunge si prin Toplita – Borsec – pasul Tulghes – Valea Bistricioarei – in lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui – Bicaz – peste viaductul de la Poiana Teiului – Poiana Largului – Targu Neamt

– din nord, de la Sighetul Marmatiei – Borsa, peste pasul Prislop – Vatra Dornei – Valea Bistritei, pana la Poiana Largului – peste Petru Voda – la Targu Neamt.