Descoperind Drobeta Turnu-Severin

Luna aceasta mergem să vizităm unul dintre cele mai mari porturi româneşti de la Dunăre. Este capitala judeţului Mehedinţi şi al 24-lea oraş al ţării ca mărime, din 302. Vedem istoria la Porţile de Fier şi felul în care a evoluat de-a lungul a două milenii, cel de-al treilea important oraş al Daciei.

Silvia Mirea

Nume: Drobeta Turnu-Severin, judeţul Mehedinţi

Situare: pe malul stâng al Dunării, în depresiunea subcarpatică a Topolniţei. Puteţi ajunge aici pe DE 70.

Unde mergem

Castrul roman. Vestigiile Castrului roman de la Drobeta ne oferă parţial o imagine a oraşului antic de acum 2000 de ani. Acesta a fost atacat de goţi şi de huni, rezistând cu mari distrugeri până în anul 602, când îşi încetează rolul de garnizoană.

Termele Drobetei. Ruinele termelor de la Drobeta Turnu Severin arată cât de complicate erau instalaţiile termale la acea vreme. Acestea au fost construite de soldaţii ce staţionau în castrul din Drobeta şi se pare că au fost utilizate şi de populaţia civilă. Este foarte interesant că pe lângă camerele dedicate băilor reci, calde sau cu aburi, Termele de la Drobeta aveau şi săli de lectură şi pentru exerciţii fizice şi întreceri sportive.

Amfiteatrul roman. Acum doi ani, pe 5 noiembrie 2010, alături de castru au fost descoperite şi ruinele Amfiteatrului roman. Acesta era căutat de arheologi de mai bine de 100 de ani, fiind sculptat şi pe columna lui Traian de la Roma. S-ar putea să fi fost cel mai mare amfiteatru de pe teritoriul Daciei.

Muzeul Porţilor de Fier este important pentru istoria uriaşei hidrocentrale inaugurată aici în 1972, dar mai ales pentru că păstrează fotografii şi obiecte de pe insula Ada Kaleh, inundată în timpul construirii Porţilor de Fier. Muzeul are şi un acvariu cu peşti specifici Dunării.

Cetatea Severinului – o fortăreaţă care a rezistat eroic asalturilor otomane

La 1233, Cetatea Severinul se înălţa mândră, cu varul de-abia uscat, iar cele şase turnuri de apărare ale sale erau înconjurate de un val impunător format din două ziduri masive de piatră şi un şanţ adânc de apă. Există izvoare istorice ce spun că această cetate se ridică pe ruinele Drobetei, înfiinţată în vremea cuceririi romane, sub comanda împăratului Septimiu Sever, al cărui nume l-a preluat noua construcţie, precum şi împrejurimile. De-a lungul anilor cetatea s-a aflat şi în îngrijirea cavalerilor ioaniţi, care aveau să construiască în interiorul acesteia o biserică gotică. A trecut prin războaie şi asedii fiind, vreme de secole, o redută strategică în calea turcilor, împiedicându-le acestora drumul spre restul Europei. Cetatea puternică şi maiestuoasă de atunci e acum o ruină melancolică. Un perete foarte gros al turnului de nord-est şi urme ale zidurilor de apărare şi ale altor construcţii din interiorul cetăţii reprezintă astăzi Cetatea Severinului. Este totdeauna un loc ideal de popas indiferent de anotimp. Dacă doriți să vizitaţi această frumoasă cetate, iată adresa acestui edificiu străvechi: Bulevardul Dunării, în Parcul General Dragalina, Drobeta Turnu-Severin.

Podul lui Traian, un monument al arhitecturii antice din Europa

Podul lui Traian de peste Dunăre este considerată cea mai îndrăzneaţă lucrare inginerească a antichităţii romane. A fost construit în numai trei ani (103-105), după planurile celebrului arhitect Apolodor din Damasc. Acesta a ales avalul Severinului ca loc de traversare al Dunării, deoarece apele fluviului deveneau deodată calme, după ieşirea din defileul Cazanelor, iar fundul fluviului era format din stânci şi pietre, care ofereau un fundament solid pentru susţinerea construcţiei. Podul avea 1.135 de metri lungime şi a legat castrui Pontes (aflat astăzi pe malul sudic al Serbiei), de castrul Drobeta. Dio Cassius arăta în scrierile sale că podul avea 18 metri înălţime şi 12 lăţime, iar la cele două capete se ridicau mândre două arcuri de triumf, expresie a măreţiei imperiului roman. Istorici ai vremii au menţionat că Apolodor din Damasc a folosit 20 de piloni de piatră, dintre care primii 12 au fost construiţi pe uscat. Pentru ceilalţi, s-au folosit cofraje de bârne de stejar cimentate şi sisteme de pompare. Pentru parte lemnoasă a podului, s-au folosit stejarii de pe 200 de hectare de pădure.

A fost o construcţie uimitoare pentru vremurile când a fost ridicată şi a rămas în atenţia lumii ca un model de arhitectură şi materiale folosite. Regele Francisc I al Franţei a cerut pe la 1500 lui Suleiman Magnificul (care se străduia să cucerească şi să distrugă Cetatea Severinului) să-i permită demolarea unui pilon al podului, pentru a afla secretul compoziţiei cimentului folosit. 200 de ani mai târziu, ofiţerul austriac Luigi Ferdinando încearcă fără succes să construiască un alt pod lângă rămăşiţele celui din vremea lui Traian.

De văzut prin împrejurimi

La Turnu Severin se află şi câteva specii de copaci exotici, care s-au adaptat aici datorită condiţiilor climatice. Migdalul, smochinul, magnolia, nucul caucazian şi Ginkgo biloba sunt cei mai reprezentativi şi este surprinzător ca în parcurile severinene şi chiar în livezile localnicilor să observi cât de frumoşi sunt aceşti copaci.Pe primul loc în atracţiile turistice din apropiere de Drobeta Turnu-Severin se află Cazanele Mari şi Cazanele Mici, locul de trecere a fluviului prin Munţii Carpaţi. Ambele Cazane au o lungime de doar 9 km, iar în unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 de metri, îngreunând navigaţia. În Cazanele Mari vizitaţi şi peşterile Gura Ponicovei şi Veterani. Un alt obiectiv interesant din zona Cazanelor este format din masivele Ciucarul Mare şi Ciucarul Mic, ambele făcând parte din Parcul Natural Porţile de Fier.

La o plimbare cu barca pe Dunăre, veţi avea şansa de a admira şi chipul lui Decebal săpat în stâncă. E cea mai înaltă statuie din Europa, sculptată în 10 ani de o echipă de 12 sculptori alpinişti, sub conducerea artistului Florin Cotarcea.