Din comorile munților Călimani

Rezervaţia Piatra Cuşmei este o stâncă masivă ce seamănă cu o cupolă în formă de căciulă. Alături de ea se află Piatra Scrisă (1931 m), singurul loc din ţară unde se afla Linnae borealis, un arbust mic, cu clopoţei alb-aurii, întâlnit în pădurile de molid din vestul masivului.

Rezervaţia peisagistică Iezerul Călinanului: adăposteşte un lac de baraj natural, ce se întinde pe o suprefaţă de 208.7 metri.

Rezervaţia Căliman a fost infiinţată prin decizia Comitetului poular al judeţului Suceava şi cuprinde sectorul dintre Vârfurile: Iancului – Bradul Ciont – Reţitiş. Acest sector conţine numeroase căldări glaciare suspendate şi pâraie înspumate. Pe langă aspectele peisagistice, această rezervaţie conţine un arbore natural, unic în ţară, ce reprezintă o combinaţie între molid şi zâmbru. Bineînțeles nu lipsesc urşii, cerbii carpatini, lupii, râşii sau jderii din fauna locală.

Rezervaţii naturale botanice

Judeţul Harghita:

Piemontul Nyries de la Borozont

Rezervaţia botanică Borsec

Poiana narciselor de la Vlăhiţa

Tinovul Luci

Mlaştina Budos-Sântimbru

Mlaştina după Luncă

Dealul Firtuş

Judeţul Mureş:

Arboretul de la Sângeorgiu Pădure

Bujorii de Stepă Zau de Câmpie, Valea Largă

Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături, la Sovata

Lalelele Pestriţe de la Vălenii de Munte

Molidul de rezonanţă din Pădurea Lăpuşna

Pădurea Mociar din Gurghiu

Poiana narciselor din Gurghiu

Rezervaţia de stejar pufos din Criş

Stejarii seculari de la Breite

Judeţul Suceava:

Codrii seculari Slătioara, Giumalău (Pojorâta), Loben (Moldoviţa)

Fâneţele seculare de la Calanfireşti, Frumoasa şi Ponoare

Jnepenişul cu Pinus Cembra din Munţii Călimani

Tinovul Găina-Lucina, la Moldova-Suliţa

Tinovul Şaru Dornei

Tinovul Poiana Stampei

Sa descoperim Rezervaţia 12 Apostoli

Peisajul acestei rezervaţii este unul parcă desprins din legende pline de fiinţe mitologice, ale căror reprezentări apar la tot pasul, în calea călătorului. Moaul, Marealul, Godzila, Guaterul, Ramses, Dragonii sunt doar câteva dintre numele date ciudatelor formaţiuni de piatră, care și-au căpătat formele de azi de-a lungul timpului, prin acţiunea naturii asupra fragmentelor de lavă cimentată. Li se mai spune şi Pietrele Roşii, iar unii călători le aseamănă cu sculpturile uriaşe din Insula Paştelui. Turiştii se întrec în a recunoaşte figuri cunoscute sau în a da nume noi pietrelor uriaşe împrăştiate pe suprafețe mari. Cascada Tihu este o altă atracție a rezervației.Se află pe pârâul Umed, la 500 de metri de la confluenţa cu pârâul Tihu şi are o cădere de circa 8 metri.

Zona ascunde comorile pierdute ale faimoşilor haiduci Pintea, Pohontu, Pleşca sau Miu iar curioşii pot căuta palma lui Pintea, încrustată în stâncă la Apa Rece și în apropiere găsim Izvorul lui Pintea. Legende vechi pomenesc de ritualuri şi altare străvechi, din vremea dacilor, pentru care Călimanul era “muntele ascuns”.  Azi locanicii urcă pe crestele muntelui pentru a serba Moşii de Sânpetru, celebrând astfel soarele, bradul şi focul. Sărbătoarea celor 12 Apostoli (29 iulie) a apărut mai târziu în zonă, odată cu instalarea creştinismului, atunci când 12 dintre stânci au primit numele celor 12 apostoli biblici.

Traseul 12 Apostoli (se urcă până la 1.760 m)

Timp de mers: 2-2 1/2 ore

Grad de dificultate: mediu

Marcaj: bulină albastră

Intrăți în traseu prin partea dreaptă a carierei de piatră de la marginea satului Gura Haitii, la nivelul drumului. Prima parte a drumului traversează fâneţe şi păşuni, apoi veți ajunge în pădurea de molid. Se merge printr-o zonă de jnepenişuri, până la intrarea în golul alpin, unde apar formaţiunile stâncoase 12 Apostoli. Acestea se află pe partea nordică a craterului vulcanic al Munţilor Călimani.

Rezervaţii naturale speologice in Calimani

Pasionați de speologie? Mergeți să vedeți peştera Baia lui Schnider (Peştera din Dealul Popii). Are 489 metri lungime şi se află pe versantul sud-estic al Vârfului Păltiniş, din Munţii Rodnei. Este doar una din multele atracții ale zonei. Tot aici peştera Izvorul Tăuşoarelor este una dintre cele mai mari peşteri din ţară. Se poate ajunge la ea, pe şosea până la Telciu, Gersa şi Pârva. A fost descoperită de învăţătorul Leon Barte, în anul 1955. Se deschide în versantul stâng al pârâului Izvorul Tăuşoarelor, fiind o peşteră de mare dificultate, cu denivelări adânci şi galerii foarte lungi. Peştera este închisă şi interzisă turismului, fiind încă studiată de specialişti. Aceștia au descoperit recent o cascadă de 15 metri căre se alătură depozitului fosilifer din Sala Oaselor de Urs şi mirabilitul din Sala de Mese – doar câteva dintre “comorile” acestei peșteri.