Dunărea şi braţele ei

La prima bifurcaţie a braţelor, debitul mediu al fluviului este de circa 6.300 de metri cubi pe secundă. De aici se pătrunde lin într-un tărâm magic, stăpânit de ape şi ferit de progresul industrializării. Braţele Dunării ascund comori incredibile şi minuni pe care fiecare ar trebui să le descopere în zilele lungi de vară. Sosită la Pătlageanca, Dunărea se bifurca în doua braţe – Chilia la Nord şi Tulcea la sud- ultimul dintre acestea ramificându-se la rândul său la Ceatalul Ismail în Sulina şi Sf. Gheorghe.

Chilia, cel mai lung braţ al Dunării – 120 de kilometri – formează graniţa cu Ucraina şi transportă în prezent cea mai mare cantitate de apă şi aluviuni (58%), având de-a lungul său numeroase ramificaţii şi ostrove. În evoluţia sa a creat în timp delte secundare în depresiune Pardina, la Chilia Veche şi în imediata vecinătate a Peripravei. Pe acest brat se practică navigaţia fluvială iar cele mai importante porturi sunt Ismail şi Valcov (Ucraina). Pe lungimea braţului se află aşezările Palazu, Pardina, Chilia Veche şi Periprava.

Sulina, situat în mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat şi întreţinut permanent pentru navigaţia vaselor maritime. În fapt, în urma studiilor Comisiei Europene(1856) Sulina a fost ales pentru navigaţie, ceea ce a dus la adâncirea albiei între anii 1862 – 1902. Braţul are în prezent o lungime de 63.7 km transportând 18% din volumul de apă al Dunării. De-a lungul său se găsesc localităţile Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crişan, Vulturu, Partişani şi Sulina.

Sfantu Gheorghe, cel mai vechi braţ al Dunării, are o lungime de 108.2 km şi transportă 22% din debitul fluviului. Secţionarea diferitelor meandre ale braţului a micşorat în ultimi ani lungimea cursului navigabil, reducându-l la aproximativ 69 de kilometri. La vărsare, din braţul Sfântu Gheorghe se desprinde un alt braţ bifurcat în Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. Golful Meleaua Sfântu Gheorghe şi dezvoltarea insulelor Sacalin (19 km lungime) pot fi considerate astăzi un început de deltă secundară.Pe malul stâng al Gârlei Turcească a existat Farul turcesc, construcţie din lemn datând din 1862 şi distrusă într-un incendiu în anul 1978.De-a lungul braţului se întâlnesc satele Nufăru, Mahmudia, Uzlina şi Sf. Gheorghe.