Între Boiţa şi Jina, în Mărginimea Sibiului

În Mărginimea Sibiului, satele sunt situate pe văile râurilor care curg din Munţii Cindrel.De la masivi muntoşi, acoperiţi de păduri de foioase şi conifere, la dealuri pitoreşti, cu pajişti şi livezi, aşezările sibiene încântă călătorii adăugând peisajului, frumuseţea câmpiilor străbătute de pârâie cu apezi repezi. Clima zonei şi relieful variat fac posibilă existenţa zăpezii timp de 5-6 luni pe an, transformând judeţul într-un loc special pentru turişti.

Cu o arie de peste 200 km², cuprinsă între albiile râului Sadu (sud) şi râului Sălişte (nord), Mărginimea Sibiului este o zonã etnograficã unicã în România. Cu peste 30% din suprafaţa regiunii acoperită de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel, zona, cândva parte a fostului Ducat al Amlaşului, oferă o călătorie incisivă în inima satelor româneşti. Aici, oamenii locului îşi trăiesc frumos tradiţiile, îşi îmbracă portul cu mândrie în fiecare duminică, îşi învaţă tinerii valoarea obiceiurilor bătrâneşti. Mărginenii şi-au ridicat case trainice de brad, cu acoperişuri de şindrilă şi o arhitectură ţărănească pură. În unele părţi, arhitectura preuintă însă şi influenţe puternice saxone, ale cărei case mari şi impunătoare sunt protejate de o curte interioară închisă din toate părţile. Deşi lemnul a fost materialul de construcţie tradiţional de-a lungul anilor, în ultimul secol, căsele din cărămidă au căpătat amploare.Construcţiile noi răsar lângă cele tradiţionale, însă integritatea Mărginimii pare să rămâna neschimbată. Zona deţine o bogăţie excepţională a obiceiurilor strămoşeşti iar astăzi, în satele sibiene, mărginenii îşi îmbracă încă costumul popular brodat în negru şi alb.

De Crăciun, tineri pornesc “Colindatul feciorilor” iar “ceata Junilor” străbate satele. Şi cum tradiţiile vin totdeauna însoţite de cântec şi dans, localnicii încing căluşul, brâul sau sârba lui Ghiboi. Iar în satele ce şi-au conservat bisericile fortificate, meşteşugurile din bătrâni sunt practicate cu succes şi azi. În Mărginime, prelucratul lânii şi al pieilor şi-a căpătat de timpuriu renumele, împletindu-se cu ritualul vechi al transhumanţei. Credinţele populare au păstrat deasemenea vie, în Marginea Sibiului, vreme de 200 de ani, şi măiestria picturii de icoane pe sticlă. Muzeul dedicat icoanelor pictate pe sticlă din Sibiel, unic în lume prin colecţia sa de peste 700 de icoane, stă drept mărturie irevocabilă a acestei tradiţii. La 5 km distanţă de Sibiel, în albia muntelui, se află schitul Chilii.

Din neguri de timp, la Mărginime…

Cel mai vechi sat cunoscut este Răşinari, atestat ca datând din 1204, urmat fiind de Tălmaciu (1318), Orlat (1322) şi Sălişte (1354). De-a lungul istoriei, aşezările au facut parte din principatului Valahiei, împreună cu Ţara Făgăraşului. Cea mai veche biserică din zonă se află la Sălişte, cu picturi interioare ce datează din anul 1674. Bisericile din lemn de la Poiana Sibiului(1771), Fântânele (1772-1774) şi Tălmăcel ( 1776) sunt, la rândul lor mărturii ale spiritului statornic al localnicilor şi monumente de o frumuseţe înduioşătoare. În satul Tilişca s-au descoperit urme ale civilizaţiei dacice iar legenda spune că cetatea dacică a fost ridicată chiar de regele Burebista. Unicitatea zonei s-a păstrat protejată şi de poziţia geografică privilegiată, la poalele munţilor Cibin. Fie că se merge iarna agale pe uliţele satelor, prin omătul îngheţat sau se foloseşte sania trasă de cai, fie că preferaţi atmosferă tipic ţărănească a aşezărilor, în soarele blând al primăverii, satele Mărginimii ascund comori şi istorii. Biserica fortificată din Cisnadioara, ridicată la 1233, domină împrejurimile de pe înălţimea Dealului Cetaţii iar la Calnic – cetatea fortificată veghează Mărginimea încă din 1250.  La Orlat, comună aflată la 17 de kilometri de Sibiu te găseşti la o altitudine de 483 m.  Regiunea, străbătută de râul Cibin şi pârâurile Sălişte şi Orlăţel este una dintre cele mai vechi aşezări din Mărginime.Aici, funcţionează, din 1902, cea mai veche instituţie de protecţie a copiilor orfani din România şi tot la Orlat a funcţionat încă din 1524 prima moară de hârtie atestată din S-E Europei. Un popas se cere la Cetatea Scurtă din Orlat (1317) înainte de a vizita casele în care au locuit pe vremuri, Agârbiceanu (1910 – 1916, preot la biserica Sf. Nicolae din Orlat), Ioan Slavici sau Coşbuc. Nici Liviu Rebreanu nu a fost străin acestor locuri, bucurându-se deseori de panorama minuată a aşezării. Opriţi-vă să vă odihniţi în vecinătatea cetăţii Salgo sau pe treptele bisericilor săseşti ale satelor. La Fântânele(Cacova) vă aşteaptă un muzeu mixt(etnografic şi de artă bisericească) deschis în anul 1995  ca mai la sud, iar în satul Gura Râului puteţi admira portul tradiţional alb-negru specific localnicilor precum şi un număr mare de pive răspândite de-a lungul râului Cibin. Localitatea este cunoscută iubitorilor de ski şi datorită pârtiei “Trecătoarea Lupilor”, a cărei lungime atinge 480 metri. De altfel, şi turiştii pasionaţi de pescuitul sportiv sunt oaspeţi frecvenţi ai zonei, ochiurile de apă şi lacul de acumulare Gura Râului, cu suprafaţă sa de 65 ha, asigură nenumărate locuri ideale pentru a vă aloca timpul acestei îndeletniciri. De-a lungul lacului, urmând Râul Mare înspre Cabana Crăciuneasa (aprox. 10 km) drumul vă va purta către cel mai mare brad din ţară. Declarat monument al naturii, copacul a fost martorul tăcut al evenimetelor din Mărginime în ultimii 500 de ani.

Prin sate, căutând-ul pe Cioran

Odată ajunşi la 12 km de Sibiu, ruinele cetăţii medievale de pe dealul Cetăţuia te îndeamnă să le cercetezi pe îndelete împrejurimile. Aici este satul Răşinari, pe uliţele căruia au mers cândva mari scriitori ai literaturii române.În fapt, casa memorială O. Goga se învecinează cu cea a lui Emil Cioran

şi amândouă, deschid calea către muzeul sătesc Răşinari- în ale cărei încăperi se adăpostesc  exemplare minunate de ceramică, mobila pictata şi lucruri gospodăreşti.Costumele populare sunt şi ele adunate la Gales iar Biserica barocă Veche cu hramul Cuvioasa Paraschiva (1725-1758) îşi chiamă credincioşii la rugăciune. La Sălişte, numită pe drept “Capitala culturală a Mărginimii” turiştii vin în număr mare datorită diversităţii de  monumente culturale şi istorice răspândite pe suprafaţa aşezării. De la muzee şi biserici la case memoriale, Sălişte, cel mai mare şi mai organizat sat din Marginimea Sibiului  – cunoscut mult timp sub numele de „Marele Sat al Românilor” (Magna Villa Valachicalis), a fost locul de naştere a numeroşi oameni de cultură. Se spune că de aici provin cei mai mulţi academicieni din România iar Muzeul Culturii Săliştene constituie un tribut binemerita adus tuturor celor care au contribuit la menţinerea localităţii drept centru cultural si spiritual al Marginimii Sibiului. Vizitaţi Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, dezvelit în anul 1933 cât şi Biserica Eroilor din Foltea-Sălişte, ridicată între anii 1922-1923.Biserica este realizată din piatră şi lemn, iar în interior este decorată cu icoane şi picturi murale.Ceva mai departe, în apropiere de Jina se întâlnesc monumentele naturale Masa Jidovului şi La Grumazi, practic formaţiuni geologice deosebite ce conferă unicitate peisajului din regiune. În Mărginime, timpul vă va trece altfel. Va trece purtând pe braţe întreaga istorie a satelor muntene româneşti.

– Marginimea Sibiului cuprinde 18 localitati:  Boiţa, Sadu, Râu Sadului, Talmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura  Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Salişte, Gales, Tilişca, Rod, Poiana  Sibiului şi Jina. Limita de răsărit este satul Boiţa – la intrare în defileul, pe malul drept al Oltului, iar limita de vest este comuna Jina, cu râul Sebeş drept hotar.

-Marturiile arheologice atesta prezenta omului pe aceste meleaguri, înca din perioada paleoliticului mijlociu ( cca 100.000 – 40.000 î.e.n. ).

– Numele ,,margineni” a fost dat  locuitorilor acestor sate din judetul Sibiu deoarece locuiau intr-o zona de contact intre deal si munte  pe vechea frontiera austro-ungara din sudul Transilvaniei.

– Cele mai renumite centre de oieri din zonă au fost : Salişte, Orlat şi Răşinari.

………………………………………………………………………………………………

Obiectivele turistice în regiune:

– muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel
– cetatea Salgo de la Sibiel
– tabara de sculptura ” Poiana Soarelui” de la Saliste
– muzee etnografice săteşti
– bisericile fortificate săseşti

…………………………………………………………………………………………………………………………

Turism tot anul în munţii Cindrel

Rocile cristaline ale munţilor Cindrel, cu vârfuri ce depăşesc 2000 m altitudine, păstrează urmele gheţarilor cuaternari ( ex. Iezerul Mare, Iezerul Mic, Gropata) şi se oglindesc de veacuri în apele lacurilor glaciare. Cuprind trei lacuri de acumulare importante: Gâtu Berbecului (Negovanu), Oasa şi Gura Râului. Climatul favorizează turismul în toate anotimpurile iar rezervaţia Iezerele Cindrelului adaposteste exemplare de zimbri, cocoşi de munte, căprioare, urşi şi capre neagre. Accesul în zonă se poate face atât pe varianta Valea Oltului (Râmnicu Vâlcea – Sibiu) sau pe şoseaua Sibiu – Deva.

……………………………………………………………………………………………..

Obiceiuri în Mărginime

Sărbătorile de iarnă aduc “ Colindatul feciorilor” şi “ Ceata junilor”. Sărbătorile ţin 12 zile(din Ajun până la Sfantul Ion), încheindu-se pe 7 ianuarie. De Lăsata Secului (Postul Paştelui) în Mărginime se aprind focuri pe dealurile satelor. Pe 23 aprilie, se sărbătoreşte Sângeorzul iar în 24 iunie vin Sânzienele.Tunsul mieilor se face în ziua de 20 iulie- de Sfantul Ilie iar 1 august porneşte festivităţile pentru a se celebra ziua ursului. În satul Răşinari, anual, ultimul weekend din luna august dă startul festivalului “Brânzei şi al ţuicii”. La Gura Râului, la sfârşitul lunii iunie, se organizează “Festivalul Bujorului de munte”, festival ce reuneşte interpreţi de muzică populară din întreaga ţară. În satul Jina, festivalul “Sus pe muntele din Jina” marchează transhumanţa şi oferă un prilej unic de a sărbători alături de localnici obiceiurile strămoşeşti.