Revoluția? Delete!

Au trecut 25 de ani de la revolta anti-comunistă din decembrie 1989, iar Bucureștiul nu are încă un muzeu dedicat martirilor… Câteva cruci și plăcuțe memoriale, un monument contestat și două ziduri cu numele eroilor. Atât a rămas din Revoluția de la București. Restul, obiecte, arme, steaguri, au dispărut, ca și cum n-au fost, pentru că statul nu le-a vrut conservate într-un muzeu.

Sunt instituții care funcționează în clădiri exagerate și blocuri care au fost lăsate în paragină, dar nu s-a găsit, timp de 25 de ani, un spațiu pentru un muzeu al Revoluției românilor. De parcă cei 1.142 de morți și cei 3.138 de răniți contabilizați în tot ce au însemnat evenimentele din decembrie 1989 n-ar fi un bilanț suficient. De parcă cineva ar fi vrut să dea “Delete” Revoluției.

Întreabă un copil ce știe despre Revoluție sau pune un tânăr care era prea mic atunci ca să țină minte, să-ți spună ce s-a întâmplat și vei auzi doar bâlbâieli. Și nu din vina lor, ci din cauza statului care a șters toate urmele. Singurul loc în care poți vedea luptele, momentele de bucurie,

morții și disperarea celor rămăși a rămas Internetul. În rest, câteva cruci și un monument. Le-am găsit pe toate, în timpul unei scurte plimbări, ca simpli turiști, pe urmele Revoluției. Și în afara zidurilor din Piața Revoluției, pe care au fost trecute numele eroilor și a monumentului de la Universitate, totul ne-a lăsat un gust amar.

Timișoara are un memorial

Memorialul Revoluţiei din Decembrie 1989, așa se numește muzeul deschis recent în Timişoara, în care se află cel mai important punct de depozitare și prezentare a informațiilor

referitoare la începutul luptei de stradă anticomuniste. A fost realizat de Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989” dar încă mai colectează informaţii scrise, audio şi video despre sângeroasele evenimente. Pe lângă obiecte și fotografii, vizitatorii pot vedea filme ce prezintă drama acelor zile. Intrarea costă 10 lei, iar pentru copii, 5 lei.

La Târgoviște vezi locul execuției

Și locul în care au fost judecați și executați pentru genocid, în ziua de Crăciun a lui 1989, Nicolae și Elena Ceaușescu, fosta școală de ofițeri Ferdinand I sau UM 01417 este din 2013 muzeu, în cadrul Complexului /muzeal Curtea Domnească, din Târgoviște. Expoziția se numește „Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Școlii de Ofițeri „Ferdinand I” la spațiul profan al procesului și execuției soților Ceaușescu și al sfârsitului regimului totalitar din România” și poate fi vizitată pentru doar 7 lei.

Zidul Berlinului, magnet turistic

La 9 noiembrie 1989, după mai multe săptămâni de manifestaţii ample ale est-germanilor care cereau mai multă libertate, regimul comunist a anunţat, surprinzător, că cetăţenii pot călători liber în străinătate. Câteva ore mai târziu, poliţiştii de frontieră din Berlinul de Est, copleşiţi de valul de oameni, au spart Zidul ridicat în 1961. De atunci, Zidul Berlinului s-a micşorat constant. Bucăţi din zid, de toate formele şi mărimile, au devenit obiecte de colecţie, dar alte secţiuni din el au fost păstrate ca memoriale, în scop turistic. Cea mai cunoscută parte a Zidului are o lungime de 1.316 metri şi este numită „Galeria estică”. Aceasta se găseşte între Warschauer Strasse şi Ostbahnhof şi conţine 106 picturi realizate de 118 artiști, în anul 1990. Aceasta este cea mai mare galerie de artă în aer liber din lume, iar din 1992 este protejată prin lege. (Oana Racheleanu, Maia Bogdan, fotografii: Oana Racheleanu, www.wikipedia.com)