Bucureşti prezent & trecut
Încercăm să redescoperim Bucureştiul. Să-i aflăm secretele, ascunse doar de graba noastră cotidiană, şi să privim cu alţi ochi străzi, clădiri, monumente sau biserici. O grămadă de locuri din „oraşul acesta prăfuit” sunt pline de poveşti, care pot fi spuse chiar şi numai prin imagini.
Căutăm să aflăm istorii vechi, dar şi să surprindem momente noi, să vedem cum trăieşte azi Bucureştiul, capitala unei ţări la graniţa dintre Orient şi Occident, cu pretenţii de mare cucoană uneori, iar alteori vesel şi pus pe şotii, plin de visători şi de oportunişti.
Cartierul Bucureştii Noi a împlinit 100 de ani
Un mare avocat şi profesor la Facultatea de Drept, Nicolae Bazilescu, a cumpărat la sfârşitul secolului al XIX-lea o frumoasă moşie ce ţinea de comuna Băneasa. Moşia se numea Măicăneşti-Grefoaicele. Bazilescu parcelează terenul şi scoate loturile la vânzare, cu preţuri mici, ba chiar donează şi primăriei jumătate din teren. Loturile sunt cumpărate de oameni cu stare puţină, care îşi fac case modeste, cu grădiniţe vesele în faţă, pline de zorele căţărate pe bolta de vie.
În 1913, mai bine de o mie de oameni cumpăraseră terenuri de la Bazilescu. Acest nou cartier al capitalei capătă denumirea de Bucureştii Noi, aşa cum se numeşte şi azi, la fel ca şi bulevardul care îl traversează. A rămas acelaşi loc cu case modeste, printre care mai răsare câte o vilă recent construită.
Avocatul Bazilescu se îngrijeşte să ridice în cartier o biserică şi o şcoală. De asemenea, apar şi două cimitire, unul creştin şi altul izraelit.
Cel mai cunoscut loc al vremii, rămânând şi azi de referinţă, este parcul ce poartă numele întemeietorului său: Parcul Bazilescu. Este un parc întins, cu arbori bătrâni – se spune că unii dintre aceştia sunt parte a întinsei păduri a Vlăsiei. În zona centrală a parcului s-au ridicat câteva clădiri, aleile sunt largi, iar straturile de flori şi gazonul sunt bine îngrijite astăzi, deşi într-o vreme se spune că fusese lăsat în ruină. În stânga intrării centrale în parc se află acum Biblioteca metropolitană „Dimitrie Bolintineanu”, plină de cărţi felurite şi unde se petrec în fiecare lună mici evenimente culturale, iar în dreapta este Clubul Copiilor, un loc unde şcolarii şi preşcolarii se adună pentru cursuri de teatru, desen, dansuri, muzică şi altele. Aici au loc şi concursuri şi serbări care îi mai scot din faţa televizoarelor şi calculatoarelor pe puştii din cartier.
Tot în Bucureştii Noi îşi are sediul şi Teatrul Masca, unul dintre cele mai iubite teatre bucureştene, înfiinţat pe 24 mai 1990. Aici sunt puse în scenă atât piese de teatru pentru copii, cât şi pentru adulţi. O premieră a lunii februarie este „Militarul Fanfaron, o comedie antică, un spectacol modern!”, o adaptare după Plaut.
Piaţa Universităţii
E locul tinereţii, pe unde trec zi şi noapte fete şi băieţi, într-un dute-vino al celor care se grăbesc spre viaţă. Uneori însă poposesc, fie că au întâlnire „la fântână” sau „la ceas”, fie aşteaptă să vină ora unui curs care îi interesează la Universitate.
Palatul Universităţii mărgineşte Piaţa ce îi poartă numele, ridicându-se maiestuos, în stilul său neoclasic. Aici s-a aflat, până la 1857, Mânăstirea şi apoi Colegiul Sfântul Sava. La 14 decembrie 1869, arhitectul Alexandru Orăscu deschidea porţile noii clădiri, cea mai mare universitate din România.
Tot în Piaţa Universităţii ne atrage astăzi atenţia Hotelul Intercontinental, lansat în 1970, multă vreme cea mai înaltă clădire din Bucureşti, cu cele 22 de etaje ale sale. Teatrul Naţional „IL Caragiale”, inaugurat în 1973, este un alt monument ce mărgineşte Piaţa Universităţii. Amuzant este că în Hotelul Intercontinental s-a filmat „Nea Mărin miliardar”, o comedie ce a reunit mari nume ale scenei româneşti.
Dar ce a fost înainte în zonă? Pe locul actual al Teatrului Naţional era sediul primăriei oraşului, care a fost dărâmată pe la 1912, aici apărând un frumos maidan, unde între războaie făceau instrucţie jandarmii bucureşteni. Acolo unde acum se ridică maiestuos Intercontinentalul se afla Panorama Griviţa, o clădire circulară din lemn, având în interior o frescă reprezentând luptele de pe redutele de la Griviţa, din timpul războiului de independenţă. Alături, pe maidan, se deschide pe la 1936 un restaurant cu grădină de vară, iar după război îşi montează cortul uriaş Circul Kratey, devenit mai târziu Circul de stat şi având acum clădirea circulară dintr-o altă zonă istorică a Bucureştiului, dinspre Lacul Tei, despre care vom scrie mai la primăvară, când vor înflori frumoşii copaci de pe aleile parcului ce se întinde la poalele clădirii Circului de Stat Globus.
Mergând spre Piaţa Unirii, în stânga Pieţei Universităţii se află frumoasa clădire a Spitalului Colţea, primul spital al capitalei ridicat la 1704, iar în dreapta, Palatul Şuţu, sediu al Muzeului Bucureştiului şi fostă reşedinţă boierească. (Silvia Mirea)
Despre Autor
S-ar putea sa iti placa
Din comorile munților Călimani
Rezervaţia Piatra Cuşmei este o stâncă masivă ce seamănă cu o cupolă în formă de căciulă. Alături de ea se află Piatra Scrisă (1931 m), singurul loc din ţară unde
Lufthansa l-a prezentat pe noul director pentru România şi Moldova
Pe 14 martie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Hotelul Radisson Blue Bucharest, Grupul Lufthansa şi-a prezentat evoluţia în anul ce a trecut şi s-a vorbit despre noutăţile
Calatori de pretutindeni avem o noua aplicaţie de food delivery
Renunţă la zecile de aplicaţii de food delivery de pe smartphone: cu una singură comanzi din mai multe restaurant. Acesta este anuntul facut recent de reprezentantii Oliviera, o aplicatie ce
0 Comments
Niciun comentariu inca!
Poti fi primul care comenteaza articolul!