Delicii bucovinene pentru orice anotimp

Vacanţele în aşezările pitoreşti ale Bucovinei nu mai au nevoie de prezentare. Un ţinut înzestrat de Dumnezeu cu de toate, iubit de români şi preţuit de străini. Frumuseţea bisericilor, magia pădurilor şi aerul curat de munte umplu pensiuniile bucovinene şi, anual, mii de turişti adaugă Bucovina în desaga de minuni a călătoriilor prin lume.

Ne este dragă Bucovina. De la oameni, la obiceiuri şi case, nimic nu trece neobservat. Şi în inima acestei lumi minunate, bucatele tradiţionale sunt la loc de cinste. O bucătărie unică, ale cărei reţete se transmit deseori din generaţie în generaţie.

De vorbă cu bătrânii Bucovinei

În prima vizită în aceste aşezări am descoperit Bucovina cu inima şi am aflat obiceiuri din bătrâni păstrate cu sfinţenie şi în prezent. Şi însoţită de prieteni, am pornit către Racova, în vizită la casa bătrânească a rudelor. Pentru cine este născut şi crescut în mijlocul oraşului, acest satuc pierdut între dealuri reprezintă o oază de verdeaţă pe care o priveşti surprins. Părăsind drumul asfaltat, maşina urcă greoi o alee pietruită tăiată în verdele crud al dealului. Drumul, o provocarea evidentă chiar şi pentru cea mai fiabilă maşină, devine impracticabil în vreme de ninsoare sau ploaie. Şi înainte de a ne purta pe o pantă lină către sat, aleea se afundă în pădure. Un univers în care natura mai deţine şi acum controlul. Mergeam în vizită şi atunci, am luat cu noi prăjituri proaspete şi fructe. Bătrânii ne-au întâmpinat în faţa porţii. Nu îşi văzuseră nepoţii de multă vreme aşa că ne-au îmbrăţişat pe toţi ca fiind de-ai casei. Şi apoi ne-au aşezat la masă. Ne-au mulţumit de prăjituri şi ne-au invitat să ne înfruptăm din bucatele pregătite de ei dis de dimineaţă. Iar masa s-a umplut de boluri aburinde de borş de sfeclă, cu cartofii fierţi şi smântână din abundenţă, de tocinei, rasol scăldat în cremă de hrean şi pâine pe vatră. Un festin de arome şi culori cu adevărat năucitor. Şi în timp ce noi goleam cu năsaţ farfuriile, bătrânii ne-au povestit domol despre reţete şi ingrediente, să putem înţelege mai bine adevărata savoare a Bucovinei.

În regiune, la sate, oamenii folosesc bunătăţile naturii şi au păstrat obiceiul culesului şi al conservării alimentelor. Culeg din pădure hribii, îi folosesc pentru mâncăruri, la zacuscă sau murături, cultivă pomii de prune ( localnicii le numesc perje), cireşe şi vişine, pe care le întrebuinţează mai apoi la prăjituri, mâncăruri şi compoturi, păstrează peştele în scoarţă de brad. Între dealuri mănoase şi pârâurile limpezi, mâncarea gătită în casă este mai gustoasă decât în orice restaurant. Aici, o masă normală înseamnă să mănânci măcar 4-5 feluri, neincluzând desertul. Iar la final, am fost serviţi cu plăcintă de vişine şi psicladainiţă (cozonac copt de obicei, în perioada Paştelui, alcătuit din straturi de aluat separate de magiun, nucă, stafide, smochine şi rahat). Cumva, prăjiturile noastre cumpărate puteau primi, acum, cu indulgenţă, nota 5.

Dintre reţete tradiţionale ale regiunii

Bucătăria tradiţională a zonei a preluat în timp influenţe ruseşti, turceşti sau ungureşti însă şi-a păstrat de-a lungul secolelor unicitatea gastronomiei locale. De la faimoasa ciorbă rădăuţeană, la conopida cu maioneză şi borşul cu urechiuşe (umplute cu peşte afumat, hribi tăiaţi şi ceapă prăjită) în Bucovina, mâncarea proapăt gătită şi-a păstrat suveranitatea. Gospodinele gătesc zi de zi, cu legume şi carne proaspătă, cumpărată de la săteni, pentru a nu altera gustul cu produse conservate chimic. Din case nu lipseşte nicodată borşul şi tăieţei pregătiţi manual, smântâna culeasă din gura oalei sau borcanele cu hribi. Şi bineânţeles, ceaunul. Iar dintre mâncărurile preferate,  supa de vişine si de mere(aristocraţii sec.XVIII o serveau la ospeţele domneşti), friptura de porc presărată cu chimen şi servită cu jeleu de coacăze şi sărmăluţe bucovinene, învârtite în frunze de ştevie sau viţă-de-vie, ocupă locul de onoare. Şi pentru că în Bucovina pădurile au rezistat în lupta cu defrişările, aici veţi putea gusta cele mai savuroase bucate obţinute din hribi, hulubiţe, ghebe, opintici şi bureţi. Încercaţi negreşit puiul şi hribi cu smântâna, tochitura cu mămăliguţă şi brînză de oi, plăcintele poale-n brîu sau păstrăvul afumat la fum de cetină şi păstrat la hârzob de brad.

Din tradiţiile locale:

Ceaunul este cel mai important vas din gospodoriile ţărăneşti şi nu va lipsi din nici o casă bucovineană. Ceaunul cumpărat din târg, se arde în cuptor înainte de a fi folosit, se spală şi se întrebuinţează curat. Dacă din întâmplare ceaunul s-a murdărit înainte de întrebuinţare, acesta se sfinţeşte de către preot.