Descoperind istoria veche a Bucureştiului

V-aţi fi gândit vreodată că unul dintre cele mai importante monumente ale Bucureştiului se află ascuns sub un pridvor de lemn, în curtea unei biserici aflate la umbra unor blocuri turn, în spatele unui pâlc de copaci, în apropierea uneia dintre cele mai aglomerate intersecţii a Capitalei? Ei bine, nici eu. Deşi locuiesc de mai bine de 20 de ani în Bucureşti, de-abia anul acesta am reuşit să vizitez Biserica lui Bucur, un monument emblematic al oraşului, deşi la fel de bine ascuns între blocuri înalte. Dar despre Biserica Sloboziei, recunosc, nu ştiam nimic. Am descoperit-o întâmplător şi mi-a rămas întipărită istoria sa plină de documente şi fapte istorice. Pe cât de pierdută în negura timpului se află originea Bisericii Bucur, pe atât de bine dovedită este cea a Bisericii Slobozia. Şi, mai mult, în curtea acestei biserici, sub un acoperiş de lemn frumos sculptat, se află o cruce de piatră uriaşă, cu o interesantă poveste în spate.

Capitala noastră este un oraş bătrân, care păstrează în cele mai surprinzătoare locuri bucăţi din istoria sa. Într-o frumoasă zi de primăvară, cu un cer albastru şi parfum de magnolii, am pornit la pas prin Bucureşti, pentru a descoperi ce mai ascunde urbea aceasta plină de praf şi haos, la prima vedere, dar cu multe monumente pline de poveşti.

Biserica Bucur, 33 de trepte de urcat spre cer

Între Piaţa Unirii şi Pasajul Mărăşeşti, pe strada Negru Vodă, la numărul 33, cu spatele la albia Dâmboviţei şi cu faţa spre deluşorul pe care se află Mânăstirea Negru Vodă, se află mică, mititică, între două blocuri uriaşe, Biserica Bucur “Ciobanul”. Pentru a păşi în biserică, sunt de urcat 33 de trepte, număr cu semnificaţie în istoria creştină, reprezentând vârsta la care a fost răstignit Iisus Hristos. Biserica păstrează numele întemeietorului legendar al Bucureştiului, iar unele legende spun că chiar el ar fi construit, pe acest loc, o bisericuţă de lemn, ale cărei origini sunt pierdute în negura timpului, aşa cum spun istoricii noştri.

Biserica Slobozia şi o uriaşă cruce memorială

Nu departe, la intersecţia bulevardelor Mărăşeşti şi Dimitrie Cantemir, am descoperit ascunsă în spatele unui parc şi a unui pâlc de copaci Biserica Slobozia, unul dintre primele monumente ale Bucureştiului. Iar crucea din curtea bisericii este considerată cel mai vechi monument de pe teritoriul Capitalei şi care marchează în mod cert un loc şi un eveniment istoric, în acest caz o bătălie purtată de armata lui Leon Tomşa, pe 23 august 1631, asupra boierilor lui Aga Matei. Biserica actuală a fost ctitorită de Radu Leon, fiul lui Leon Tomşa, el restaurând şi crucea sculptată în piatră.

O statuie, lângă un loc de joacă

Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei între martie şi aprilie 1693 și între anii 1710 – 1711, iar după ce a fost înfrânt de armata otomană la Stănileşti, s-a refugiat în Rusia, devenind consilierul ţarului Petru I. Dimitrie Cantemir a lăsat în urma sa o colecţie impresionantă de lucrări, cu subiecte diverse şi bine documentate. Astfel, avem celebrele cărţi de istorie “Descriere a Moldovei”, “Istoria creşterii şi descreşterii Porţii Otomane”, alte volume fiind dedicate geografiei, muzicologiei, orientalisticii şi filozofiei. În 1714, Dimitrie Cantemir este ales membru al academiei din Berlin, ca semn de recunoaştere a spiritului său enciclopedic.

Statuia lui Dimitrie Cantemir, aflată la intersecţia bulevardelor Mărăşeşti şi Dimitrie Cantemir, a fost realizată cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la naşterea sa, în anul 1973. Bustul a fost făcut din bronz şi îl reprezintă pe domnitor în ţinută de gală, având în mâna dreaptă un volum pe care este inscripţionat “Descriptio Moldaviae”.

Ştiaţi că…

… Statuia lui Dimitrie Cantemir a fost realizată în bronz de către Ion Irimescu şi se află la intersecţia bulevardelor Dimitrie Cantemir şi Mărăşeşti.

… Cele două biserici, Slobozia şi Bucur, au o arhitectură foarte asemănătoare şi dimensiuni apropiate. Amândouă sunt albe ca zăpada, au pridvor în stilul caselor ţărăneşti tradiţionale şi acesta este împărţit în trei arcade.

…Biserica Bucur este închinată Sfinţilor Chiril şi Atanasie.

… Hramul Bisericii Slobozia este Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.

… Un hrisov scris de Radu Leon despre Biserica Slobozia se păstrează la Muzeul de Istorie din Bucureşti.

Legende vechi, monumente pe lângă care trecem zilnic nepăsători

În trecerea noastră zilnică prin Capitală, de multe ori trecem pe lângă statui şi clădiri ce ne atrag privirea şi ne trezesc curiozitatea, dar fiind mereu grăbiţi, nu ne oprim mai niciodată să aflăm care este istoria lor. Astfel încât, atunci când avem ocazia ne dorim să aflăm cât mai multe, în cât mai scurt timp. Astfel, când am ajuns la Biserica Bucur, i-am dat întâi ocol, admirând zidul de piatră ce o înconjoară. Ulterior am citit că acesta a fost construit pentru a întâri malul de pământ, că altfel biserica ar fi fost în pericol să se prăbuşească. După care am urcat scările până în faţa clădirii. Am intrat şi am privit spre altar cu icoane vechi, luminate de razele soarelui ce pătrundeau prin ferestrele laterale. Câtă linişte şi pace se simţea acolo, între sfinţii de pe pereţi! Apoi, cu un mănunchi de lumânări, am ieşit şi le-am aprins în locul amenajat afară. La ieşirea din curtea bisericii, am rămas câteva minute şi am citit istoricul locului, afişat pe perete. Dacă această biserică este cu adevărat aceea a lui Bucur, cel care s-a aşezat cu oile sale pe malul Dâmboviţei, nu există nicio mărturie evidentă. Dar referirile din Evul Mediu pomenesc deseori de biserica de lemn a lui Bucur. Un astfel de document este o pisanie (inscriptie) din vremea lui Mircea I: „Io, Mircea I Basarab, Domnul Ţării Româneşti, Duce al Făgăraşului şi biruitor al ţinutului Dobrogei de peste Dunăre, la anul 6924 (1416) am zidit biserica de zid, în locul celei de lemn a lui Bucur, în pădure, pe movila de lângă Dâmboviţa, cu hramul Sf. Atanasie şi Chiril, unde am pus oasele morţilor căzuţi în tabăra ce am avut cu turcii, la Giurgiu, iulie 12”. Arheologii au descoperit în partea dinspre răsărit a colinei oseminte, iar deasupra lor se afla o cruce de lemn, fapt ce dovedeşte scrierea de mai sus.

Spre deosebire, despre Biserica Slobozia există o mulţime de mărturii în documente scrise, dar şi dovedite de descoperirile arheologice făcute în jurul construcţiei bisericii.
(Silvia Mirea)