În ţinutul Pădurenilor şi al dinozaurilor

Dacă ar fi să alegem o regiune a României pentru a descoperi minunăţiile naturii şi istoriile fantastice ale trecutului, către care dintre judeţele ţării ne-am îndrepta atenţia? Noi am ales de această dată municipiul Hunedoara, cu piscurile dramatice şi râuri tămăduitoare, cu păduri seculare şi obiceiuri străvechi. Şi am pornit astfel sa vedem mai întâi Ţinutul Pădurenilor şi priveliştile deosebite date de Valea Govăjdiei, Valea Cernei sau Valea Nădrabului. Primul popas l-am făcut la Ghelari, să vedem „biserica fără pereche” a satului. De două secole, catedrala este un simbol pentru întreaga regiune a Hunedoarei fiind construită prin eforturi proprii ale comunităţii.Are înălţimea unui bloc de locuinţe şi te impresionează cu siguranţă. Impresionante sunt şi bisericile vechi din Ghelari şi Ruda( sec. al XVII-lea). Mai mult, în 1806, la Govăjdia se dădea în folosinţă cel mai modern furnal de topire a minereurilor de fier din Europa acelor vremuri. Localnicii în vârstă îţi povestesc cum de la “gara mică” se pleca cu mocăniţa spre munţi pentru a ajunge la furnal. Parte din fierul topit aici este şi azi la baza Turnului Eiffel din Paris. Închis în 1889 şi declarat monument de arhitectură industrială, furnalul prezentului este o simplă clădire veche pe a cărei uşă intră din când în când câte un turist. Drumul e încă în stare bună precum şi clădirea furnalului însă necesită serioase reparaţii şi lucrări de conservare.Vechea cale feroviară ce lega Ghelariul de actualul municipiu de pe malurile Cernei este acum dezafectată însă se mai pot vedea fostele galerii de extragere a minereului de fier de prin anii 1700. În aceste ţinuturi, lipsa infrastructurii îngreunează accesul către localităţile mai depărtate din Ţinutul Pădurenilor. Cele care pot fi vizitate sunt pline însă de surprize frumoase. În august, în Poieniţa Voinii, satul natal al lui Drăgan Muntean, are loc Festivalul Pădurenilor iar zona se animă. Satul este situat în comuna Bunila şi se găseşte la circa cinci kilometri de Ghelari. Tot aici se găseşte şi Muzeul Popular „Drăgan Muntean”  care adună sute de costume, podoabe şi porturi tradiţionale specifice pădurenilor.

Trasee în zonă

– Cernişoara-Florese-Vălari-Topliţa, practicabil cu mountainbike şi maşină
– Alun – Govâjdia – Teliucu Inferior – Lac Cinciş, practicabil cu maşina de teren sau mountainbike

Ţara Zarandului

La circa 6 km de Brad, la poalele munţilor Metalifetul, localitatea Ruda Brad constituie un alt popas bun pentru o zi de relaxare.Valea Musariului este acoperită de verdeaţă, pădurile de foioase ne îmbie la plimbări iar micile păşuni, la un picnic în aer liber. Din când în când, depozitele de steril rezultate din săparea numeroaselor guri de mină se pot zări răsărind pe întreg teritoriul localtăţii, amintindu-ne de rolul important pe care satele haţegane l-au jucat în această industrie. În ultimii ani însă activitatea minieră de la Musariu (Ruda) s-a sistat. Satul adăposteşte galeria ” 12 Apostoli” în adâncul căreia se păstrează de peste 2.000 de ani „Treptele Romane”. Este poate cea mai bună dovadă arheologică a activităţii de extracţie a aurului încă de pe vremea Imperiului Roman. Săpată cu ajutorul dălţilor în epoca guvernării romane în Dacia şi  având o lungime de 180 metri, galeria este declarată monument istoric. Un alt punct de atracţie în sat este dat şi de Colecţia mineralogică din Brad, cunoscută sub numele de „Muzeul Aurului”. Cu o vechime de peste 100 de ani şi mai mult de 2.000 de exponate, muzeul deţine una dintre cele mai importante colecţii din lume.Aici sunt expuse de asemenea unelte şi obiecte vechi folosite la extragerea şi prelucrarea minereului aurifer iar diversele forme ale rocilor sunt cu adevărat spectaculoase: de la forme de frunze şi flori, la aripi de pasare sau contur de hartă a României.Anul acesta  muzeul este închis pentru renovare.

Geoparcul Dinozaurilor în Ţara Haţegului

Şi am ajuns astfel şi în ţinutul colindat în timpuri străvechi de dinozauri. Între Baru Mare şi Sarmizegetusa, geoparcul dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie protejată de interes naţional devenind din 2005 primul Geoparc acreditat UNESCO şi membru în Reţeaua Europeană şi Reţeaua Mondială a Geoparcurilor din întreg spaţiul Europei de Est.Din anul 2007 are în interiorul său o suprafaţă protejată de 2.3940 ha – „Situl Strei-Haţeg”- ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar.Turiştii vin pentru siturile cu resturi de dinozauri, cele mai multe datând din Cretacicul Superior. Mai mult, dinozaurii pitici din Depresiunea Haţeg sunt unici în lume iar în zonă s-au descoperit cuiburi cu ouă şi embrioni de dinozauri fosilizaţi precum şi fosile de reptile zburătoare din grupul pterosaurilor. Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului acoperă o suprafaţă de 102.392 ha şi include rezervaţiile naturale: Paleofauna reptiliană Tuştea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaştina de la Peşteana, Calcarele de la Faţa Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuţ, Fânaţele cu Narcise de la Nucşoara, Fânaţele Pui.Se pare că primele cercetări în zona Haţegului au fost facute de baronul maghiar Franz von Nopcsa (1815-1904) după ce sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit întamplator în anul 1895 resturi de fosile în jurul castelului familiei din Sânpetru. Fosilele de dinozauri descoperite în Transilvania acelor vremuri au fost vândute în timp Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Londra sau donate Muzeului de Ştiinţe Naturale din Budapesta. Dupa moartea lui Nopcsa, studiile au fost întrerupte, cercetările fiind reluate de abia în anul 1977 de către profesorul Dan Grigorescu. Printre cele mai importante descoperiri paleontologice ale sale se numără cea a resturilor unui pterozaur gigant ( reptilă zburatoare)- Hatzegopteryx tambena (în traducere „uriaşul cu aripi din Hateg”). Acest exemplar, descoperit la Valioara, a trait acum circa 70 milioane de ani şi avea o anvergură de aproximativ 12 metri.

Aşadar, ne-am încheiat excursia aici, alocându-ne suficient timp pentru a observa cu atenţie împrejurimile parcului. Este un sentiment extraordinar să ştii că azi te poţi plimba nestingherit în locurile care, odinioară, erau populate de cele mai mari creaturi ale lumii.