Judeţul Bacău, ţinuturi vechi şi oameni primitori

Un oraş pomenit în hărţile Vaticanului

Municipiul Bacău, capitala judeţului, este renumit si sub denumirea de oraşul scriitorului George Bacovia. Râul Bistriţa traversează această localitate şi oferă curent electric locuitorilor săi prin centrala hidroenergetică locală. Drumurile europene E 85 şi E 57 fac legătura cu Bucureştiul şi cu alte părţi ale ţării, iar calea ferată şi aeroportul internaţional completează un sistem de transport care face eforturi de a se încadra în nevoile celor care trec prin această regiune.

Primele menţiuni în scris despre acest oraş se făceau pe la 1399, într-o carte de judecată a domnitorului Iuga Vodă. De asemenea, tot din acelaşi an există menţionări pe o hartă a Vaticanului, unde localitatea apare sub denumirea de Bacovia sau Ad Bacum. Vestigiile daco-romane descoperite în apropierea oraşului arată motivul pentru care la Roma existau date despre aceste locuri: multe sute de ani în urmă de aici romanii extrăseseră sare, din bogatele mine ce pot fi vizitate şi în prezent în judeţul Bacău. Mai mult, la Sulta există urme ale vechilor aurării dacice.

Turiştii sosiţi astăzi în oraşul Bacău pot vizita câteva monumente ce merită a rămâne în memorie:

– Biserica Precista, care a fost construită, împreună cu o bogată Curte Domnească, pentru Alexăndrel, fiul lui Ştefan cel Mare

– Casa Memorială „George Bacovia”, în care se află obiecte şi cărţi ale marelui poet

– Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea”

– Observatorul Astronomic „Victor Anestin”

– statuia lui Ştefan cel Mare din centrul oraşului

– Casa Memorială „Nicu Enea”, cu obiecte ale pictorului şi tablouri realizate de acesta.

De asemenea, catedrala catolică din oraş este considerată cea mai mare din sud-estul Europei. În plus, Parcul Cancicov, Parcul trandafirilor şi Hemeiu sunt spaţii unde natura este în largul ei şi unde băcăuanii aleg să meargă pentru a se relaxa şi a admira soiuri rare de plante locale şi exotice.

Locuri de legendă

Judeţul Bacău se află în inima Moldovei şi este străbătut de râuri repezi (Siret, Bistriţa, Trotuş, Tazlău, Zeletin, Berheci) care apar în vechi legende populare, deseori însufleţite sub forma unor feciori viteji. Printre numele pomenite de antice poveşti şoptite la gura sobii şi culese de iubitorii folclorului se află şi cele ale vârfurilor montane, Grinduşu, Tarcău, Nemira sau Şandru Mare, iar lacurile Bălătău, Belci, Racova sau Lilieci au, cu siguranţă, şi ele poveştile lor pline de înţelepciune. Munţii, dealurile şi câmpiile îşi împart aproape egal teritoriul judeţului, turiştii având aici posibilitatea de a veni atât pentru ieşiri în natură, alpinism, sporturi montane, dar şi pentru turism de relxare în cabane şi pensiuni săteşti, în care se pot observa frumoase obiceiuri populare, mai ales în perioadele de sărbătoare.

Obiectivele turistice ale judeţului Bacău

Balatău este unul dintre cele mai interesante lacuri din România. A fost format în vara anului 1883, în urma unor alunecări de teren provocate de ploi torenţiale. Acesta este un baraj natural, considerat monument al naturii şi se află în munţii Nemira.

Rezervaţiile naturale din judeţ sunt destul de multe, ele adăpostind plante şi animale care se află în pericol de dispariţie. Cei care iubesc natura în diversele ei forme de manifestare pot vizita Parcul Dendrologic Haghiac, aflat pe Valea Doftanei, Pădurea Slănic Moldova, Poiana Sărăriei, Pădurea Runc, Pădurea Arsura şi Rezervaţia de Arini Doftana.

Cele mai importante monumente istorice din zonă sunt legate în majoritate de numele lui Ştefan cel Mare, aşa cum este şi Biserica din Borzeşti construită de domnitor în amintirea prietenului său din copilărie omorât acolo de către tătari, precum şi celebrul stejar despre care scrie şi Eusebiu Camilar.

Ruinele Curţii Domneşti de la Bacău şi urmele de aşezări dacice de la Horgeşti şi cele romane de la Târgu Ocna sunt alte câteva monumente interesante.

Mânăstirea Răducanu a fost construită de Radu Racoviţă la 1664 şi acolo se află şi mormântul scriitorului şi revoluţionarului Costache Negri.

În ultimii ani, în judeţul Bacău a apărut şi posibilitatea organizării turismului de afaceri, caracterizat prin organizarea de congrese, reuniuni şi evenimente, în spaţii potrivite, oferite de hoteluri şi pensiuni construite special pentru acest scop.

Perla Moldovei atrage în ultimii ani mai mulţi turişti

Slănic Moldova (situată la 84 km de Bacău, pe valea Slănicului, în Carpaţii Orientali) – numită si Perla Moldovei, este renumită pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect curativ. Apele minerale de la Slănic sunt folosite în tratarea bolilor digestive, de ficat, de plămâni, de nutriţie şi metabolism, precum şi în tratarea reumatismului şi a bolilor cardio-vasculare, a bolilor asociate (cum ar fi neurastenia şi bolile profesionale). În ultima vreme la Slănic s-au petrecut schimbări, după o vreme de uitare staţiunea revenind în atenţia turiştilor români.

Cheile şi cascada Slănicului sunt cele mai cunoscute atracţii turistice ale staţiunii şi fac parte din traseul intitulat 300 de scări. Potecile umbrite pe care se aude doar sunetul cascadei oferă perfecte momente de relaxare în timpul verii.

La Târgu Ocna, în cel mai mare sanatoriu subteran din Europa

La Târgu Ocna există cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat într-o mină de sare. Acesta este folosit în tratarea bolilor aparatului respirator (cu un procent de recuperare de 90% la copii). În uriaşele săli subterane se găsesc paturi, o pistă de popice, terenuri de sport şi alte amenajări pentru a face şederea celor suferinzi, dar şi a turiştilor de-o zi cât mai plăcută.

În această staţiune se află şi izvoare de ape minerale sulfuroase, recomandate pentru afecţiuni digestice şi reumatismale. Izvoarele se află de-a lungul pantei dealului Măgura, în număr de şapte, şi au fost captate şi amenajate din anul 1888.

Celebra salină se află la circa doi km de oraş şi este săpată în masivul de sare Vâlcele-Slătinele, la 240 de metri adâncime. Accesul turiştilor se face cu ajutorul microbuzelor, pe un traseu lung de peste trei km.

Poetul plumbului a împrumutat numele oraşului

Casa Memorială „George Bacovia” se află în apropiere de centrul oraşului Bacău şi de una dintre principalele atracţii turistice ale acestuia, statuia monumentală a lui Ştefan cel Mare. Poetul simbolist Gheorghe Vasiliu (1881-1957), ce şi-a luat ca nume de scriitor pe cel de George Bacovia, împrumutând un vechi nume al oraşului său natal, face parte din viaţa fiecărui român şi a fost tradus în numeroase limbi. Volumele sale de versuri sunt printre cele cu multe reeditări, arta sa atrăgând tineri şi bătrâni deopotrivă. Soţia sa, Agatha Grigorescu-Bacovia, a scris câteva volume dedicate poetului şi spune despre el că ne-a făcut cunoscut că materia plânge, că mugurul alb şi roz şi pur este vis de-albastru şi azur, dar şi că plumbul este o materie sensibilă. Casa memorială a poetului a fost deschisă în anul 1971 şi se află astăzi pe strada care îi poartă numele acestuia. Se poate vizita salonul casei, în care se află pianul, vioara şi portretele părinţilor mult iubiţi de poet: Zoe şi Dimitrie Vasiliu. Turiştii pot asculta vocea poetului recitând propriile versuri, iar în grădina casei se află sculpturi ce aparţin artiştilor contemporani şi care au fost inspirate de opera bacoviană.