La răscruce de drumuri

La răscruce de drumuri

În nord-vestul României, la răscruce de râuri, oraşul Dej înfruntă neclintit vremea. Ca număr de locuitori, Dejul se situează pe locul al treilea după Cluj-Napoca şi Turda însă de-a lungul vremii oraşul şi-a câştigat un loc binemeritat în istorie.

Cunoscut ca Dés în limba maghiară, ca Burglos sau Desch în germană, oraşul se află la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic. Datorită condiţiilor favorabile, încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au ales locul drept adăpost iar primele dovezi ale prezenţei unei comunităţi datează din paleoliticul târziu. Pe Valea Codorului şi la Mănăşturel, descoperirea de aschii litice, zgura şi resturi de vetre, au confirmat vechimea aşezării iar din mezolitic şi neolitic (6000-3900 a.Ch.) Dejul păstrează cu sfinţenie pe etajerele muzeului vase şi fragmente ceramice, dălţi şi topoare din piatră precum şi mărgele din argilă arsă. Din epoca bronzului (2500-1150 a.Ch.) s-a păstrat fortificaţia de pe dealul „Cziczhegy” iar în anul 1850, la Dej a fost descoperit un colier de aur ce astăzi se află în custodia muzeului Kunsthistorische Museum din Viena.

Şi dacă tot vă aflaţi pe urmele vechilor civilizaţii, vizitaţi şi depozitul de vase halstattiene, datând din epoca fierului (1150 a.Ch.-100 p.Ch.) sau vestigiile dacice, aparţinând tribului Ansamensi. Dacii ansamensi au construit două cetăţi în perimetrul oraşului: una pe Dealul Florilor iar cealaltă pe Dealul Huhui din Ocna Dejului. Recent, arheologii au confirmat şi existenţa unei aşezări romane pe teritoriul actual al oraşului, dovadă fiind  descoperirea conductei de aducţiune a apei care pleacă de pe Dealul Sfântu Petru spre zona centrală, dezgroparea pilonilor unui pod roman peste Someş şi a vilei rustice de la Pintic. La Dej, sarea a avut un rol strategic în istoria oraşului iar comerţul a contribuit la dezvoltarea aşezării încă din anii1060. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235, Dejul devenind capitala comitatului Solnoc-Dăbâca, ca mai apoi, în 1920 să fie capitală a judeţului Someş. Astăzi, aflat sub jurisdicţia Clujului, Dejul îşi păstrează cu mândrie propia istorie.

Dejul, popas către România

Zona de confluenţă a Someşurilor a împrejmuit oraşul cu dealuri terasate, cu munţi şi văi domoale. Amplasat la răscruce de drumuri (DN 1C cu DN 17), prin Dej trec toţi călătorii ce vor să ajungă către Baia-Mare, Bistriţa-Năsăud, Jibou, Zalău sau Cluj-Napoca.Multă vreme, Someşul a fost utilizat ca arteră de transport pentru lemn şi pentru sarea exploatată la Ocna Dej, zonă în care azi, în locul unei vechi saline, exista apa sărată foarte concentrată, hipertonă şi atermală, ce, alături de ochiurile de apă cu nămol curativ de pe versantul nordic al Dealului Cabdicului sunt indicate pentru tratarea unor afecţiuni reumatice. Iar pentru pescari, Dejul este locul ideal pentru a te bucura de o partidă de pescuit excelentă. Orice pescar îşi poate satisface aici plăcerea de a pescui, râurile având zone cu apă lin şi repezişuri puternice, cu fundul albiei variind de la zone cu nămol şi nisip pâna la pietriş şi bolovani.Cele două baraje aflate, unul pe Someşul Mic, în dreptul comunei Mânăstirea şi celălalt în satul Mica pe Someşul Mare, asigură şi ele locuri ideale pentru a vă petrece ziua. Însă pentru cei care vor să rămână în oraş, atunci primul popas va fi în piaţa centrală, la Catedrala Reformată- Calvină. Construită la începutul sec. XV, pe cheltuiala oraşului, lăcaşul prezintă un turn-clopotniţă, înalt de 73 m, ridicat sub conducerea maistrului Ioan Ács, începând cu anul 1643. Arhitectural, monumentul este construit în stilul gotic transilvănean din piatră şi cărămidă fiind până în 1887 înconjurată de ziduri şi bastioane.Dintre lucrările valoroase aflate în lăcaş: o inscripţie datată în anul 1550; amvonul – în stilul Renaşterii târzii, cu motive florale în relief, realizat de către sculptorul Dávid Sípos în anul 1752 şi masa sacră şi coroana amvonului, realizate în 1779. Oamenii care trec pe lângă catedrală, se odihnesc pe treptele ei sau se opresc negreşit, macăr pentru câteva minute, să îi admire frumuseţea impunătoare. Ceva mai departe, în piaţa 22 Decembrie aşteaptă să fie vizitat, monumentul Alecu Russo (1819-1859) – operă a sculpturilor Mihai Barbu, dezvelită la 17 noiembrie 1973, iar în parcul Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” se află bustul poetului sculptat de către sculptorul Artur Vetro. La numai câteva minute distanţă de mers, pe strada Ţibleşului de pe Dealul Cocoşului, Monumentul Leului sculptat în piatră şi dezvelit la 2 iulie 1889 în memoria celor căzuţi în noiembrie 1848, în timpul revoluţiei paşoptiste, veghează neclintit asupra trecătorilor. Nici monumentul Marii Uniri din Piaţa Bobâlna sau Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial amplasat în Cimitirul Eroilor din Dealul Florilor, nu trebuie uitate, acestea reprezentând amintiri imprimate în artă ale celor care au murit pe teritoriul Dejului. La 7 kilometri de Dej, Castrul roman de la Căşeiu face parte din porţiunea nordică a sistemului defensiv al Daciei Porolisensis (după 118 d.Hr), aici descoperindu-se o inscripţie dedicată Iuliei Doamna, mama împăratului Caracalla, două diplome militare datate din 120 şi 104, statui, 18 inscripţii închinate diferitelor divinităţi greco-romane, arme de fier precum şi obiecte de bronz şi sticlă. O vizită scurtă la Mănăstirea, vă va oferi posibilitatea să vizitaţi Castelul Kornis, construit în anul 1593 şi fortificat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Este unul dintre cele mai valoroase monumente renascentiste din Transilvania, alăturându-se castelului Haller din Coplean – construit între anii 1729-1771, ce reprezintă la rândul său un exemplu strălucit de arhitectură în stilul rococo transilvănean. În rest, oraşul vă aşteaptă cu alte monumente şi sculpturi, cu alei liniştite şi clădiri frumoase, cu dovezi ale unui trecut îndepărtat, a cărui moştenire de vestigii ne aşteaptă cuminţi să ne amintim gloria de odinioară.

Alte obiective turistice:

Castrul roman Samum din comuna învecinată Căşeiu

Biserica şi mănăstirea franciscană „Sf.Anton de Padova”, construită în stil baroc în secolul XVIII

Biserica Ortodoxă „Sf.Gheorghe”, ridicată în 1776.

Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX.

Statuia „Lupa Capitolina”, simbolul latinităţii poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei.

Obeliscul (Monumentul) Eroilor.

Casa memorială Teodor Mihaly.

Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.

Băile Ocna Dej din apropiere.

Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril

Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”

Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli” din Mănăstirea

Biserica Ortodoxă din lemn de la Pintic

Sinagoga

 

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Turist in Romania 0 Comments

Continental Hotels şi-a desemnat câştigătorii la concursurile profesionale!

Continental Hotels are o tradiţie de peste 20 de ani pe piaţa turistică din România. Înca de la început obiectivele companiei au avut în vedere furnizarea de servicii hoteliere pentru

Turist in Romania 0 Comments

Timisoara

De ce am ales orasul? Timisoara este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis, precum si al doilea oras ca numar de populatie din Romania. Aceasta s-a afirmat

Turist in Romania 0 Comments

Vacanța la mare devine mai accesibilă

Tarifele hotelurilor de pe litoral se vor diminua cu până la 30% începând de la jumătatea săptămânii viitoare, urmând să ajungă la 90-210 lei pe noapte pentru un hotel de

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!