La Suceava, pe treptele cetăţii de scaun

În inima Bucovinei, pământ al legendelor şi al faptelor de vitejie, vizitatorii îşi îndreaptă paşii către acel loc în care, istoria acestei părţi a României, este mai prezentă decât oricând. O istorie de curaj şi voinţă, petrecută între zidurile Cetăţii de Scaun. Este poate cel mai îndrăgit simbol al zonei, într-o regiune în care, cultura populară, portul, obiceiurile şi lăcaşele de cult impresionează prin frumuseţea lor inedită.

Identificându-se cu figura legendarului domnitor Ştefan cel Mare, Cetatea de Scaun a Sucevei reprezintă pentru români simbolul curajului şi a rezistenţei împotriva celor care încălcau graniţele ţării. Iar astăzi, cetatea aminteşte vizitatorilor trăinicia valorilor curate. Din centrul Sucevei, căile ce duc la cetate vă conduc pe drumuri umbroase, preţ de câteva minute. Dacă preferaţi însă să vă bucuraţi de o plimbare frumoasă până în parcul vechii cetăţi ( aproximativ 15 minute) urcând cele peste o sută de trepte până la  statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare, atunci veţi avea parte de una dintre cele mai plăcute plimbări în aer liber. Construită în timpul domniei lui Petru I Musat (1375 – 1391), Cetatea  de Scaun a fost menţionată pentru prima dată documentar la 10 februarie 1388. Dar privind calmitatea împrejurimilor, acum este greu de imaginat trecutul zbuciumat al cetăţii. Între zidurile ei, Ştefan cel Mare a respins în 1476 asediul oştilor turceşti aflate sub comanda sultanului Mahomed al II-lea, supranumit şi cuceritorul Constantinopolului. Cu ziduri întărite de peste 10 metri şi o grosime de aproape 4 metri, atunci când puntea mobilă a podului suspendat era ridicată, locul devenea de necucerit. În prezent, lucrările de restaurare ale cetăţii au mai şters din vechile răni ale zidurilor. Copii Sucevei se strecoară azi printre ruinele încăperilor şi duc propiile bătălii imaginare cu oştile potrivnice. Este pentru ei un loc magic de joacă, plin de poveşti şi legende. Iar pentru turişti, Cetatea de Scaun a Sucevei reprezintă cu onoare, pe harta turistică a României, trecutul glorios al Moldovei.

Cetatea de Scaun a fost asediată puternic în timpul domniei lui Ştefan cel Mare(1476,1485,1497) fără a putea fi cucerită.

Popas la Cetatea Şcheia

Un turist grăbit observă cu greu puţinele fragmente de zid ce străpung verdeaţa dealului Zamca. Pare un loc ca oricare altul, o colină pitorească revendicată de natură. În momentul de faţă, din Cetatea Şcheia mai există doar ruinele unui contrafort din partea de vest a aşezării. Locul, cunoscut sub numele de Septilici, se află la 1,5 km nord vest de oraş. Datorită amplasamentului strategic, zona a fost aleasă ca punct de supraveghere a drumurilor dinspre nord şi vest, iar cercetările arheologice au scos la iveală ruinele unei cetăţi construită la sfârşitul sec.al XlV-lea, în timpul domniei lui Petru I Muşat. Zidurile, precum şi turnurile cetăţii, ridicate din bolovani de carieră, aveau un perimetru interior de 260 de metri iar arheologii estimează că suprafaţa cetăţii ajungea la 1.450 metri pătraţi. Însă viaţa cetăţii a fost de scurtă durată. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) demolează edificiul iar arheologia modernă mai are încă de demonstrat motivele acestei distrugeri.Acum, cutreierând agale colinele verzi, vântul aduce parcă ecoul întâmplărilor de demult iar Şcheia, îngropată de vreme, trăieşte încă cu fiecare turist ce îi cunoaşte povestea.

Monumentul de arhitectură medievală Mirăuţi

Pe strada Mirăuţilor numărul 17, cea mai veche biserică a Sucevei a primit în ultimi ani vizita a milioane de turişti. Restaurat în forma actuală la sfârşitul secolului trecut, lăcaşul de cult, ctitorie a lui Petru I Muşat (sec. XIV), a constituit până în anul 1522,  locul în care erau miruiţi viitori domnitori ai Moldovei. Tot aici a fost uns ca domn al Moldovei şi Stefan Cel Mare.În anul 1956 în incinta bisericii s-au descoperit fragmente din piatra de mormant a Evdochiei de Kiev, prima soţie a domnitorului iar la restaurarea din 1996-1997 s-a descoperit şi mormântul lui Petru I Muşat. Biserica este situată la jumătatea distanţei dintre Curtea Domnească şi Cetatea de Scaun, pe locul cunoscut în vechime sub numele de „Dealul Tatarilor”, suferind de-a lungul vremii numerose restauri. Este un loc uimitor care facinează prin culorile vii ale picturilor şi sfinţenia relicvelor pe care le ocroteşte. O dovadă palpabilă a credinţei nestrămutate a poporului român.

Obiective turistice în Suceava

-Ruinele Curţii Domneşti.

Bd. Ana Ipatescu

– Muzeul judetean

Str. Stefan cel Mare Nr. 33, înfiinţat în anul 1900;

-Muzeul de arta populara

Str. Ciprian Porumbescu nr. 5; functioneaza în clădire a fostului Han Domnesc( sec. XVI)
– Monumentul de arhitectura medievală Mânăstirea Sfântul Ioan (sec. XVI)

Str. Ioan Voda Viteazul, nr. 2
–Monumentul de arhitectură medievală Biserica Sf. Dumitru (1534-1535)

str. Curtea Domnească

– Mânăstirea Zamca (armeneasca, 1606)

Str. Zamca;

– Statuia ecvestră a lui Stefan cel Mare (1977)

opera a sculptorului Eftimie Bârlădeanu

– Statuia lui Petru Muşat

Str. Stefan cel Mare; operă a sculptorului Paul Vasilescu
– Parcul central