Pescuitul pe canale

Nu există pescar în România care să nu fi păşit măcar odată în Deltă. Braţele Dunării, gârlele şi canalele sunt loc de refugiu pentru peşti în zile călduroase, atunci când nivelul apei este redus. Cunoscătorii vă vor direcţiona către zonele mlăştinoase, cu o adâncime de maxim 1 metru faţă de nivelul mării căci ele reprezintă 55% din suprafaţa Deltei şi tot ele sunt populate de specii precum ştiuca, crapul, carasul, etc.

Retragerea apelor forţează periodic peştii să se retragă către canale şi lacuri, în căutarea unor noi locuri de hrănire. Dintre toate canalele Dunării, pe Litcov, oamenii îşi opresc bărcile pentru a admira malurile străjuite de sălcii bătrâne, pentru a descoperi traseul sinuos, presărat cu suficiente japse care permit accesul facil. Aici este uşor să te rătăceşti şi experienţa localnicilor este nepreţuită. Fiind cel mai lung canal din Delta (45 de km) Litcovul este unul dintre cele mai favorabile locuri de pescuit. Întersecţiile cu alte canale sunt perfecte pentru o partidă de pescuit la şalau, avat, biban, crap sau roşioară iar în locurile mai adânci, pentru somn. Intersecţia cu canalul „Suez” este unul dintre puntele preferate pentru pescuitul bibanului şi avatului şi tot aici, pe porţiunea cu adâncime mai mica se poate prinde crap. Pentru păltică şi şalău, bărcile străbat canalul Vătafu, japsa Doha şi intersecţia cu canalul Crişan-Caraorman, pe al cărui parcurs se pot pescui cu succes numeroase specii de peşti.

Pe malul canalului Puiu – Roşu, ce face legătura între lacurile cu acelaşi nume, a fost fondat Satul de Vacanţă Roşu iar turiştii cazaţi în acest loc se pot relaxa pescuind crap la mămăligă sau prin nadă de porumb. Totuşi, în cazul în care trezitul în zori nu vă crează probleme, puteţi însoţi localnici pe canalul Puiuleţ- Rotund, ale cărui maluri sunt constituite din formaţiunile de plaurii. Este poate cel mai traficat canal de către pescarii locali fiind înţesat de plase şi bărci ce se leagănă domol în stufărişul malului.