Terapie cu cai în cartierul canadian din Siminoc, Constanța

„Băi, știi cum era Larisa înainte? Super zăpăcită! Acum e trup și suflet pentru cai!”. Așa mi-au descris-o prietenii mei pe Larisa Kubassek, o constănțeancă la care urma să ne petrecem weekendul. Pe scurt, fata a primit trei cai de la socrul său, iar acum visează să își deschidă un centru ecvestru terapeutic. Despre autism știa multe, căci este logoped, dar despre cai a învățat de la zero, până a ajuns să îi dreseze singură.

Larisa Kubassek a făcut Facultatea de Psihologie cu specializarea psihopedagogie specială și Masterul în logopedie, așa că, dacă tot locuia în Siminoc, un sat din județul Constanța, s-a gândit să cumpere un cal și să facă un centru pentru copiii cu autism.

„La herghelia de la Mangalia era o licitație. Socrul meu s-a dus să vadă cam despre ce este vorba și m-am trezit cu trei cai, în loc de unul. Pe certificatele a doi dintre cai scria că pot fi dați spre sacrificare. Iapa avea un defect la picior, iar armăsarul avea 16 ani, adică era bătrân. Deci dacă nu îi lua socrul meu, îi duceau la abator”, povestește fata.

Acum trei ani, când s-a trezit cu caii în curte, Larisa nu știa mai nimic despre aceste patrupede. A crescut la oraș, în Constanța, așa că nici gând să fi avut măcar idee cum se îngrijește un cal.

„În primul an am învățat pe cont propriu, cu informații de pe internet, din filme de pe Youtube și din discuții pe grupuri și forumuri cu persoane care aveau cai. Am început să lucrez ușor, să îi învăț cu căpăstrul, căci nu puteai nici să îi scoți din grajd într-un mod liniștit, sigur pentru tine”, își amintește ea.

Apoi, după un an, cineva i-a furat caii din grajd. Larisa a făcut mare tam tam, mai ales că una dintre iepe era gestantă. A chemat o televiziune locală, iar anunțul a început să circule în zonă. A primit atunci un telefon cum că din a doua zi de când știrea era difuzată la TV, trei cai erau văzuți într-o pădure din zonă. Fata și-a recuperat caii, dar după 5 zile, cât au lipsit de acasă, aproape că au uitat tot ce lucrase ea cu ei.

„Fancy, o iapă care are acum 10 ani, nu mai avea încredere în oameni. Nu puteam să o scot din grajd pentru că mă ataca. Nu puteam decât să îi arunc mâncare, pentru că nu mă simțeam în siguranță să intru la ea”, mărturisește aceasta.

A pus anunț pe internet că o vinde pe Fancy, apoi o fată a luat-o la întrebări. De ce o vinde? Care este problema? Larisa i-a povestit că are caii de la Mangalia, unde nu se lucrează cu ei cum ar trebui, și că sunt puțin sălbatici, apoi i-a relatat întreaga istorie cu hoții.

Ecaterina Andreea Gerlei a invitat-o la ea, la Zagon, lângă Brașov, și așa a luat Larisa primele lecții de dresaj. A dus-o pe Fancy acolo pentru trei luni, iar ea făcea naveta între Siminoc și Zagon. O săptămână acasă și două la Kati, fata a învățat cum să lucreze cu caii în siguranță. Își amintește că, atunci când a dus-o pe Fany la dresaj, cu greu a reușit să o bage în furgonetă. A trebuit să îi acopere ochii și să se ferească să nu o lovească. După trei luni, a luat-o înapoi acasă cu același șofer, care a întrebat foarte mirat: „Sigur e aceeași iapă?”. Fancy devenise foarte liniștită și ascultătoare.

Acum Larisa are patru cai, căci Bella a născut un mânz jucăuș și curios, pe Bary, și vrea să se axeze pe lucrul cu copiii cu dizabilități, dar nu numai.

„Vrem să deschidem un centru în care copiii se pot apropia de animale. Acum avem cai, porci și găini, dar vrem să cumpărăm și capre și o vacă, pentru ca cei mici să vadă animalele în mediul lor natural, să se apropie de ele în siguranță și să învețe câte ceva despre fiecare în parte”, își dezvăluie Larisa planurile de viitor.

În cartierul canadian, construit de socrul său, fata primește deja grupuri de maxim 10 persoane, copii și adulți, care vor să vadă cum e viața la țară, să uite de stresul cotidian, să învețe psihologia calului și să călărească la nivel începător.

Noi am stat acolo un weekend și i-am făcut toată treaba Larisei prin grajduri și în arena de călărit, dar nu pentru că ne-ar fi obligat ea, ci de drag ce-ți e să îngrijești caii și să faci niște activități cu care nu prea te întâlnești.

Ne-am bătut pe greble, am dat de mâncare cailor, am învățat zonele în care trebuie să mângâi aceste patrupede superbe ca să se relaxeze, dar și care sunt semnalele pe care le transmit ca mesaj că trebuie să fugi.

După două zile, eram toți maeștri în țarc, iar Fancy ne asculta pe fiecare când numai din poziția corpului sau din sunete produse din buze îi ceream să meargă la trap, să se oprească sau să meargă cu spatele. Ce sentiment uimitor este când vezi că un cal de câteva sute de kilograme, din rasa pur sânge arab, ascultă de o mână de om ca mine!

Cum ajungi în Siminoc

Siminoc, sat care ține de orașul Murfat lar, a primit numele de la o plantă medicinală și aromatică – Helichrysum arenarium – numită în popor „siminoc”. Nu doar că această plantă cu flori galbene se întâlnește pe terenurile virane din interiorul localității, dar figurează și pe panoul de ieșire din sat, către Valea Dacilor.

În Siminoc ajungi într-o oră și 40 de minute, pe Autostrada Soarelui, de la București și în 20 de minute de la Constanța. De pe autostradă, de la ieșirea dintre Medgidia și Murfatlar, mai ai de parcurs doar 2 kilometri până în cartierul canadian.

Ce poți vizita în zonă

– Crama de la Murfatlar, cu vinuri cu o istorie de peste 2.000 de ani.
– Muzeul viei şi vinului. Înființat în 1970, găzduiește obiecte care atestă practicarea viticulturii pe teritoriul Dobrogei de peste 2.500 de ani.
– Conacul Mihail Kogălniceanu construit în 1885.
– Ansamblul rupestru de la Murfatlar este alcătuit din camere și galerii, fiind săpat într-un deal de cretă. A fost descoperit pe 11 iunie 1957 și a adăpostit, în opinia cercetătorilor, prima biserică și primele chilii ale unei mănăstiri, de pe teritoriul României. – Rezervaţia Naturală “Pădurea Fântâniţa Murfatlar”.

De unde vine numele de «Cartierul canadian»?

Simplu: de la socrii Larisei, care sunt canadieni. Ben Kubassek, tatăl soțului ei, s-a tot plimbat timp de 15 ani între România și Canada. Acolo construia case, iar aici venea să facă voluntariat sau să doneze bani sau materiale de construcții. A ridicat centre pentru copiii străzii și locuri de joacă. „Sufletul lui este pentru copiii străzii”, explică Larisa.

Până la urmă au vândut tot în Canada și s-au mutat în Siminoc. În 2009, Ben a construit aici prima casă ecologică cu structură din lemn din Canada, iar acum în cartierul canadian sunt șase case.

Conceptul sub care sunt construite se numește „cohousing” și înseamnă că vecinii împart multe activități comune inclusiv locurile de joacă, recreere și gătitul, pentru a crea un standard de viață mai bun. Pentru terenul de cinci hectare, Ben are multe planuri. Vrea sa facă aici, pe lângă centrul ecvestru, un cămin de bătrâni, o unitate de training pentru tinerii antreprenori, o benzinărie, un service auto, o clinică, un magazin, un magazin pentru fermieri, birouri, o sală de fitness și o clădire de conferințe.

Autor: Oana Racheleanu; Foto: Cristian Cochină, Florina Cochină