Vrancea, ţinutul bahic al României

Se vorbeşte deseori despre ţinuturile minunate ale României, despre bisericile vechi şi munţii maiestoşi, despre misterul Deltei şi frumuseţea Bucovinei. Însă există în ţară un alt loc, o regiune în care istoria şi natura şi-au dat mâna pentru a crea o altfel de comoară: tărâmul binecuvântat al podgoriilor.

Cu o suprafaţă de 4.863 km², Vrancea este străbătută de Siret (între Adjud şi Nămoloasa), de Şuşiţa, Putna, Milcov şi Râmnicu Sărat (de la Ciorăşti până la vărsarea sa în Siret) iar Munţii Vrancei (cu depresiunile intramontane Greşu şi Lepşa ), Dealurile sale Subcarpatice şi Câmpia Siretului Inferior oferă turistului o paletă completă de activităţi pentru petrecerea timpului liber.

Pentru cei care adoră aerul curat al munţilor, excursiile către vârfurile Lăcăuţ (1776 m) şi Goru (1784 m) pot fi o idee binevenită pentru un weekend departe de oraşul zgomotos de zi cu zi. Depresiunile colinare, dealurile înalte (între Valea Putnei şi Valea Şuşitei sau Măgura Odobeştilor – 966 m) şi pajiştile inundate de soare ale câmpiilor aşteaptă cuminţi să fie descoperite de către turiştii ce doresc o evadare din cotidian. La nord de Valea Şuşiţei, câmpia coboară în trepte către Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotuşului. În zonă putem încă întâlni cocoşul de munte, acvila ţipătoare, râsul de munte sau mistreţul. Iar lacurile şi apele de munte ale Vrancei, cu cele 20 de fonduri de pescuit, însumează aproximativ 250 km la dispoziţia oricărui pescar. Şi tot în Vrancea există 16 rezervaţii naturale( cu o suprafaţă de 2862 ha) cele mai cunoscute fiind Cheile Tişitei, Cascada Putnei, Râpa Roşie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zabalei, Focul Viu de la Andreiaşu, Dălhăuţi şi Lunca Siretului. Însă noi am pornit să cautăm podgoriile şi vinurile care fac celebră regiunea Vrancei şi am colindat astfel satele şi comunele cuprinse în proiectul intitulat „Drumul Vinului”.

Un pahar de vin la ceas de seară

În zonă, terenurile agricole( între malul drept al Siretului şi dealurilor subcarpatice ale Munţilor Vrancei) sunt propice culturii de viţă de vie (9,95% din podgoriile României), Vrancea fiind cel mai mare judeţ viti – vinicol al ţării. Exportăm în Europa, America şi Japonia.Producătorii locali au investit în centre de degustare şi aşteaptă cu nerăbdare ca turismului viniviticol să ia amploare şi în România. Este nevoie de o promovare susţinută internă şi internaţională a vinurilor româneşti pentru ca acestea să îşi recapete faima de odinioară. Impedimente există totuşi iar primul pe care îl observi de îndată ce porneşti către podgorii este lipsa infrastructurii. Sunt puţine drumurile care duc la centrele de degustare însă efortul îţi este răsplătit pe deplin odată ce ajungi aici.Camerele pentru cazarea turiştilor sunt curate şi comfortabile, primul popas fiind la Cramele Recaş. În mijlocul a 800 de hectare de vie, timpul curge altfel. Străinii sunt printre cei care se aventurează de obicei până în această zonă şi vin cu miile în fiecare an. În Vrancea, de la Coteşti şi până la Panciu, poţi afla secretele producerii vinului, poţi sta la pensiuni în perioada culesului pentru a te bucura de struguri proaspeţi şi must dulce. Pe „Drumul vinului” au fost incluse centre cu vechime, un itinerariu special de aproximativ 100 de km. Pe harta lui Bachus sunt cuprinse şi cramele particulare ale pasionaţilor de vinuri iar o vacanţă relaxantă începe cu un pahar de vin şi produse gustoase ale bucătăriei tradiţionale. La Coteşti se produc soiuri de vin roşu precum Cabernet, căutat mai ales pe piaţa internaţională iar la Centrul de la Cîrligele turistul poate să se plimbe printre butoaiele cu vin. Specialiştii explică concentraţi întreg procesul de obţinere a licorii bahice căci la Cîrligele se produc anual circa 300 de vagoane a câte 10.000 de litri de vin fiecare, perioada culesului fiind una agitată şi plină de frenezie.

Galeriile subterane de la Odobeşti

La Odobeşti vinul este păstrat în beciurile domneşti construite pe vremea lui Ştefan cel Mare.Galeriile subterane sunt monumente istorice fiind incluse în patrimoniul Unesco şi adăpostesc mii de sticle de valoare. Depozitele de la Odobeşti păstrează vinul timp de 3-4 ani în budane de stejar înainte de a fi îmbuteliat.Odobeştiul are o populaţie de 8.000 de locuitori iar podgoria de aici este una din cele mai mari şi mai vechi din România. „Beciului domnesc” este unic în ţară iar oraşul, situat pe malul stâng al râului Milcov, se învecinează cu comuna Boloteşti(important centru viticol), cu Broşteni şi Vârteşcoiu iar la vest cu Jariştea( comună cu plantaţii însemnate de viţă de vie). Trecutul comunei este presărat de războaie şi tragedii, suferind mari distrugeri în timpul cutremurului din 1802 şi în marele incendiu din 1803. În timpul Primului Război Mondial, Măgura Odobeşti devine sediul comandamentului german, zona fiind inspectată de însuşi kaiserul Wilhelm al II-lea (1917).În prezent, comuna a depăşit tragediile privind către viitor. În anul 2001 s-au sarbatorit 100 de ani de existentă a învăţământului viticol în Odobesti, subliniindu-se faptul că în zonă, cultura viţei de vie a reprezentat o ocupaţie străveche a oamenilor şi o parte importantă în viaţa de zi cu zi. Cu o suprafaţă de aproximativ 7.000 ha, podgoria Odobeşti este renumită pentru vinurile sale de masă cum ar fi: Galbena de Odobeşti, Plavaie, şi Feteasca Regală. Nu lipsesc nici soiurile de struguri negri, reprezentativ fiind Băbeasca Neagra şi Pinot Noir. La Odobeşti sunt kilometri de hrube care traverseaza dealul oraşului în toate direcţiile, crame şi beciuri, zidite din cărămidă şi piatră de râu, cele mai multe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Se poate vedea Beciul Rabinovici, plin cu vinuri de colecţie, Beciul Domnesc, Crama familiei Giurescu, Beciurile familiei Bahamat din Supusi, Cramele Giurescu, Losner sau Zarimba. Pe malul Milcovului se află unul din cele mai lungi beciuri din oraş, Beciul Guţulescu. În faţă se găsesc beciurile Dragomir şi Zissu. Pe Dealul Odobeştilor avem beciul generalului Rascu, numit Beciul 2 Brazi iar în partea de vest, Beciul Velniţa.Sunt doar câteva din comorile ce se adăpostesc în inima regiunii. Şi sunt oricând la dispoziţia turiştilor.

Beciul Domnesc, monument istoric, se află pe strada Beciul Domnesc, ridicat de medelnicerul Asanche Panfil între 1834-1839 pentru domnitorul Mihai Sturza.La intrare în beci se află Pisania originală, dovadă că Beciul Domnesc de la Odobeşti este singurul domnesc din ţară, cu acte. In inima beciului se afla peste o suta de mii de sticle.Primul sigiliu al comunei urbane Odobeşti consta în imagina unui Bachus calare pe un butoi, cu o sticla într-o mână şi-n cealaltă un pahar.

Pentru cei care apreciază viaţa simplă

În aer curat de ţară, în miros de struguri proaspăt zdrobiţi, vacanţa în Vrancea se transformă într-un sejur special. Plăcintele cu brânză şi carafele cu vin sunt parte din deliciul unei excursii în zonă. Podgoriile vrâncene asigură 20% din producţia de vinuri din România iar la Panciu ne întâmpină o altă surpriză plăcută: galeriile pline cu sticle conţinând licoarea preferata a familiei regale daneze: şampania. Vinul spumant produs la Panciu, alb şi roze, este păstrat cu sfinţenie şi oferit celor care ajung până aici. Galeria principala are 523 metri şi este însoţită de alte 40 de galerii cu dimensiuni de circa 30-40 de metri. Oraşul Panciu este singurul oraş din Romania care a dispărut în proporţie de 99% în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940( din 371 de case au mai ramas doar 5).Azi în Panciu urmele dezastrelor de altă dată nu se mai păstrează. Hrubele în schimb atrag turişti şi ajută regiunea să iasă din anonimat. Intrarea în hrube costă 1 euro şi veţi avea parte de o incursiune inedită printre colecţii de vin vechi şi istorisiri de demult.La Panciu, galeriile subterane au o istorie de peste 2.000 de ani. Legendele spun că locul ar fi fost capitala vechii Tracii, de pe vremea lui Burebista. În timpul primului război mondial hrubele au fost folosite ca adăpost pentru muniţie, bombardate şi acoperite de pământ. În 1987 Nicolae Ceauşescu a dat ordinul de a fi descoperite în întregime. Astazi, galeriile adapostesc vin nobil şi şampanie(peste 100.000 de sticle de şampanie de la Veritas) iar atracţia traseului o constituie panorama podgoriei admirată de la Casa de Apă, situată la 376 metri înălţime. Degustarea de vinuri alese reprezintă o altă atracţie de te poţi bucura în voie pentru o taxă de circa 5 euro de persoană.

Tradiţii străvechi şi voie bună

La Păuneşti, în prima zi a anului, localnicii au un obicei deosebit şi, potrivit a ceea ce spun, doar al lor:parada mascaţilor. De sute de ani, bărbaţii din Păuneşti colindă străzile satului cu măşti fioroase pentru alungarea anului vechi. Costumul include patru talăngi uriaşe prinse în brâu, căci măştile şi zgomotul vor alunga necazurile şi duhurile rele. Şi dacă se întâmplă să treceţi prin sat la ceas de toamnă, o cană de must sau un pahar cu vin sunt oricând pregătite pentru degustare. Un popas trebuie făcut şi la Jariştea.Comuna se întinde în partea de răsărit a Măgurei Odobeştilor şi este renumită pentru vinurile albe produse aici. Satul Jariştea este atestat din punct de vedere istoric la 1760 iar la Măgura Odobeştilor se află schiturile Buluc şi Tarniţa, declarate monumente istorice.

Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului

Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului “Bachus” are loc în municipiul Focşani în fiecare an în luna octombrie. Este una dintre cele mai importante manifestări naţionale din domeniul viticulturii, un prilej bun pentru turişi şi vrânceni deopotrivă de a sărbători cu voie buna şi bineânţeles cu vinuri alese. În cele 4 zile cât ţine festivalul, turiştii şi localnici pot degusta pe îndelete toate sortimentele de vin puse la dispoziţia vizitatorilor, pot vizita Salonul Producătorilor de Vinuri, se pot informa participând la simpozioanele dedicate vinificaţiei sau pot urmări parada meşterilor populari şi cântecele însufleţite ale interpreţilor de muzică populară.Vinul este dulce şi bun iar turiştii tind să petreacă până noaptea târziu. Şi cum pofta de distracţie şi cortul de degustări sunt la îndemâna oricui, efectele se simt de obicei a doua zi de dimineaţă.

Concursul Naţional de Vinuri „Bachus 2012” s-a desfăşurat la Ateneul Popular „Maior Ghe. Pastia” din Focşani, fiind înscrise în concurs probe de vin alb, vin roşu, şampanie şi cognac din podgoriile Vrancei, dar şi din restul regiunilor viticole din România. Desfasurat in prioada 19-20 octombrie 2012, în cadrul Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului, concursul a devenit deja o tradiţie, cu fiecare ediţie înregistrându-se un număr din ce în ce mai mare de participanţi.

Marea Medalie de Aur pentru vin alb a fost câştigată, la cea de-a III-a ediţie a Concursului Naţional de Vinuri „Bachus 2012”, de către Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Pietroasa, judeţul Buzău cu o Tămâioasă Româneacă din 2003, iar Marea Medalie de Aur pentru vin roşu a fost câştigată de către Senator Prodimpex SRL Focşani cu o Fetească Neagră din 2009. Vincon Vrancea SA a obţinut Marea Medalie de Aur pentru Jad, un vinars vechi de 28 de ani.

La cea de-a treia ediţia a concursului, organizat în municipiul Focşani de către Consiliul Judeţean Vrancea şi Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, membrii juriului au acordat, pentru cele 246 de probe înscrise, 32 de medalii de aur şi 37 medalii de argint.

Cele mai multe medalii de aur – şase – au fost câştigate de către Vincon Vrancea SA. Medalii de aur au mai fost căştigate de : Apcovin Impexp SRL Focşani (1 medalie), Bucium SA (2 medalii), Budureasca SRL, Gura Vadului (1 medalie), Carl Reh Winery SRL (1 medalie),  Domeniile Anastasia SRL (1 medalie), DVFR Sahateni (1 medalie), Jidvei SRL (3 medalii), Mera Com SRL International (2 medalii), Natura SRL Ţifeşti (1 medalie), Nicoară şi Fiul SRL Bucureşti (1 medalie), SCDVV Pietroasa (3 medalii), Senator Prodimpex SRL Focşani (1 medalie), Speed SRL Huşi (1medalie), Vinex Odobeşti SRL (3 medalii), Vinexport Trade Mark SA (1 medalie), Vinicola Avereşti (3 medalii).

Câte 4 medalii de argint au câştigat vinurile de la Vincon Vrancea SA, Senator Prodimpex SRL Focşani şi Speed SRL Huşi. Au mai câştgat medalii de argint: Agrofarm Grup SA Piteşti (1 medalie), Bucium SA ( 2 medalii), Budureasca SRL Gura Vadului ( 1 medalie), Domeniile Anastasia SRL (1 medalie), Grand Via (1 medalie), Jalba Ionel- Unirea Odobeşti (1 medalie),  Jidvei SRL (3 medalii), Mera Com SRL International (2 medalii), Mustăţea Nicuşor (1 medalie) Natura SRL Ţifeşti (3 medalie), PF Nica Vasile (1 medalie), Rovit SA Valea Călugărească (1 medalie), SCDVV Pietroasa (3 medalii), Vinex Odobeşti SRL (1 medalie), Vinexport Trade Mark SA (1 medalie), VioVin Prodserv SRL Odobeşti (1 medalie) şi Vitipomicola SA Sâmbureşti (1 medalie).