Angelica Marinescu, în căutarea Nirvanei: lăcaşuri budiste indiene

Mereu în căutarea lăcașurilor budiste indiene, Angelica Marinescu, lector asociat la Universitatea din București, organizatoare a Festivalului culturii indiene Namaste India  și autoare a cărții ”India. Etnografie subiectivă sau pseudo-ghid de călătorie”, a realizat pentru ziarul nostru două noi episoade de jurnal de călătorie din țara mirodeniilor și a contrastelor. Primul, despre originile și amploarea pe care a căpătat-o religia budistă.

Povestea budismului, religie practicată astăzi de mai mult de cinci sute de milioane de persoane în lumea întreagă, începe acum mai bine de 2.500 de ani. Budismul a apărut ca o continuare a literaturii brahmanice vedice (Upanishade), însă ulterior brahmanismul a încorporat învăţăturile budiste, devenind ceea ce acum se numeşte ”hinduism”, iar budismul s-a dezvoltat în modul său propriu, pierzând din importanţă în India, dar înflorind în alte ţări ale Asiei. Budismul e considerat mai degraba o non-religie, o filozofie de viaţă, intelectual în natură, dar cu un mesaj foarte simplu şi uşor de înţeles şi de urmat de către oricine. Învăţăturile budismului rămân actuale, considerate a nu fi limitate de timp, spaţiu, rasă, religie, sau cultură.

Cine a fost Buddha

Buddha, figura primordială a acestei religii, a fost un înţelept, provenit dintr-o familie regală Sakhya, care a renunţat la viaţa sa obişnuită, a obţinut starea de Buddha, şi a împărtăşit cunoaşterea sa, pentru a aduce un sfârşit suferinţei existenţei umane şi renaşterilor sucesive. Cuvântul sanskrit ”Buddha” nu e un nume personal, ci un titlu generic: provenit din rădăcina ”budh” – a se trezi, termenul arată o persoană care s-a ”trezit” către propria natură interioară şi către adevăratul înţeles al vieţii. Buddha e cel care ”a trecut dincolo” de cercul nesfârşit al cauzei şi efectului acţiunilor, al suferinţei, pentru a realiza starea de completă conştientizare a tuturor fenomenelor, şi vidul esential al acestora, starea de omniscienta, mintea perfectă, uniunea dintre compasiune şi înţelepciune, stare numită ”conştiinţă beatifică”, Nirvana.

Dacă vrei să descoperi locaţiile sacre budiste, o lume întreagă se deschide în faţa ta, căci budismul a cucerit cu învăţăturile sale simple şi clare mare parte a Asiei. Poţi călători la Lumbini, în Nepal, la Palatul Potala, din Lhassa, în Tibet, la Anuradhapura, în Sri Lanka, poţi vizita faimoasa Pagodă Shwedagon din Myanmar, sau Luang Prabang, din Laos, Doi Suthep, din Thailanda, Muntele Yen Tu, din Vietnam.

China e însă ţara cu cea mai mare populaţie budistă – 244 de milioane de adepți, urmată de Thailanda – 64 de milioane, Japonia – 45 de milioane, Myanmar – 38 de milioane, iar apoi de Sri Lanka, Vietnam, Cambogia, Coreea de Sud, Malaezia. (cf. PRC Census 2010). Budismul continuă să fascineze şi să atragă permanent noi căutători ai adevărului vieţii, astfel că putem găsi aproape şapte milioane de adepţi ai budismului în afara Asiei. Budismul modern, sau neo-budismul reprezintă o reinterpretare a budismului, mişcările şi tradiţiile budiste moderne includ budismul umanist, budismul secular, Navayana, budismul tibetan, Vipassana, etc.

Deşi India e locul în care Buddha s-a născut şi a împărtăşit cunoasterea sa, mai puţin de 10 milioane de persoane se declară azi de religie budistă în India. Însă locurile prin care a păşit Buddha, sau unde au existat centre budiste importante, redescoperite de arheologi, au devenit importante zone de pelerinaj sacru.

Partea de nord-est a Indiei adăposteşte cele mai importante locaţii de pelerinaj, cum sunt Kapilvastu, locul unde se crede că s-a născut Buddha, aflat la graniţa dintre India si Nepal, Bodh Gaya, din Statul Bihar, locul unde Buddha a atins Iluminarea, Sarnath din Uttar Pradesh, unde a ţinut prima predică, Kushingar, locul unde a intrat în Mahanirvana, sau Sravasti, locul în care se spune că Buddha şi-a împărtăşit învăţătura timp de 24 de ani. Dharamsala din Uttar Pradesh e faimoasa reşedinţă a liderului spiritual al Tibetului, Dalai Lama.

În Madhya Pradesh se află cel mai vechi monument în piatră din India, una din cele mai importante şi frumoase stupa, Sanchi Stupa, construită la cererea Regelui Asoka. Sanchi Stupa şi Ellora din Maharashtra sunt locuri faimoase pentru turişti. Leh and Laddakh, din Jammu and Kashmir, sunt de asemenea destinaţii importante de pelerinaj pentru budişti, sau pentru cei care sunt în căutarea Nirvanei, a păcii interioare, a cunoaşterii sau cine ştie ce alte motivaţii le duc paşii în aceste locuri sacre.

Pe urmele budismului în Odisha

Statul Odisha, aflat pe coasta de est a subcontinentului indian, cu ieşire la Marea Estului, actualmente Golful Bengalului, e un amestec de tradiţii religioase, toleranţa diferiţilor conducători ai zonelor istorice care compun Odisha de azi permițând ca grupuri religioase cu orientări diferite să convieţuiască în același loc. 

În Odisha, arheologii au excavat mai bine de 200 de situri budiste pe întregul teritoriu al statului. Mai mult, există câteva regiuni unde budismul e încă viu, practicat de comunităţi care supravieţuiesc independent datorită diferitelor meşteşuguri (ţesut, ceramică). Până astăzi oamenii locului cred, în ciuda controverselor cercetătorilor, că locul de naştere al lui Buddha ar putea să fie chiar aici. Evidenţele istorice mai degrabă arată că Buddha nu a ajuns până în Odisha, însă primii discipoli pe care i-a avut erau doi călători provenind din Utkala, adică din aceste locuri. Se spune că aceştia l-au întâlnit pe Buddha pe când medita sub un copac rajayatana, la numai şapte zile după ce atinsese starea de Iluminare. Pelerinii i-au oferit miere şi turtiţe de orez, iar Buddha le-a dat în schimb câteva şuviţe din părul său, împreună cu preţioasa sa învăţătură. E probabil prima relicvă care a ajuns în Odisha, în jurul ei construindu-se un mic templu.

De pleci în căutarea urmelor budismului, e bine să începi din capitala Odishei, Bhubaneswar (numele înseamnă ”Stăpânul celor Trei Lumi”, oraş dedicat lui Siva). Istoria consemnează că Împăratului Asoka, după cucerirea sângeroasă a Regatului Kalinga, niciodată înfrânt până atunci, a acceptat ideea de non-violenţă şi a promovat învăţăturile budiste către toate regatele. Dhauli, pe marginea râului Daya, e locul unde se află conservat edictul lăsat în piatră de catre Asoka (261 î.e.n.). Deasupra edictului, micul elefant mauryan aparţinând aceleiaşi perioade, simbol al naşterii lui Buddha, pare să se nască din aceeaşi rocă pe care e înscris edictul. Dacă urci treptele abrupte săpate în piatră, intri într-un parc în care îţi regăseşti linistea pe aleile pline de flori şi arbuşti. Pentru a rememora şi comemora acest eveniment, pe culmea dealului Dhauli a fost construită în anii 1970 o impresionantă Santi Stupa, sau Pagoda Păcii, cooperare între asociaţia budistă japoneză şi indiană. Turnurile Pagodei sunt vizibile de departe, în dialog celest cu vârful Templului Lingaraj, unul din cele mai importante locuri sacre ale hinduismului. În fiecare seară,  călătorii se adună în curtea interioară a Pagodei Păcii pentru a retrăi, în joc de lumini şi sunete, povestea cuceririi Kalingăi de către Asoka şi a convertirii acestuia la non-violenţă, mesaj de lungă durată şi importanţă majoră şi pentru lumea contemporană. Puţin mai jos de Santi Stupa se află o mănăstire budistă activă, unde se ţin ritualuri religioase zilnice, conform canonului budismului japonez, la care oricine poate lua parte. Bhubaneswar pastreaza de asemenea un stâlp al lui Asoka, precum si un clopot din piatră, găsit în Asoka Jhara, lângă templul Ramesvara.

Chiar dacă sunt atât de multe locuri de văzut în această zonă, trebuie să pleci în explorare, la aproape 100 de kilometri de Bhubaneswar, ca să descoperi urmele dense ale vieţii intelectuale, culturale şi religioase budiste. Mi s-a spus că cel mai simplu ar fi să vedem în aceeaşi zi cele mai importante locaţii budiste, aşa că am pornit prin răcoarea dimineţii indiene spre Triunghiul de Diamant al Odishei: Ratnagiri, Lalitgiri şi Udayagiri. Împreună cu recent descoperita locaţie a Universităţii Puspagiri, aceste situri alcătuiesc vechiul complex budist cu denumirea istorică de Madhavapura Mahavitra, activ în secolele VII-XII e.n. Cele patru locaţii, chatuspitha parvata, reprezintă cele patru locuri de pelerinaj sacru budiste străvechi, pithas, denumite uddiyana, purnagiri, kamakshya şi srihatta. În Odisha, budismul Mahayana a reprezentat mai înainte de orice, un ideal uman în sistemul său socio-religios, dar şi o religie suprem estetică, exprimată mai ales în plasticitatea arhitecturală şi iconografică.

Casetă, de pus pe un fel de pergament:

”Un număr infinit de Buddha s-au născut de-a lungul timpului şi în diferite locuri, şi alţi nenumăraţi vor apărea. Chiar în acest moment, în nenumăratele galaxii locuite de forme de viaţă inteligentă se nasc Buddhas şi ating Iluminarea, revelează învăţăturile Dharmei şi trec în Parinirvana. Fiecare stea şi sistem planetar e locul de acţiune al unuia sau mai multor Buddhas. Dar apariţia şi dispariţia acestor nenumăraţi Buddha ar fi doar un spectacol fără sens, dacă nu ar fi de dragul trezirii şi eliberării acelor fiinţe care sunt încă adormite în oceanul Samsarei…” – Hwa Yen Sutra, s. III e.n.

Va urma