Catolicii din toată lumea sărbătoresc Paștele pe 27 martie

De cele mai multe ori, atât creștinii ortodocși, cât și cei catolici celebrează Paștele în același timp sau la diferență de maximum o săptămână. În acest an însă, decalajul este de 5 săptămâni, așa că credincioșii catolici vor spune ”Hristos a Înviat” pe 27 martie, iar ortodocșii pe 1 mai. Explicația e complicată, dar merită trecută în revistă

Din anul 1054, când s-a produs Marea Schismă a Bisericii creștine, Paștele se sărbătorește, cu unele excepții, întotdeauna la date diferite la catolici și la ortodocși. Diferență mai mare de o săptămâna între sărbători nu prea este, excepție făcând acest an, însă modul de calculare a datei Paștelui diferă.
Începând din anul 1582, bisericile catolică și ortodoxă folosesc calendare diferite. Catolicii se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce ortodocșii au păstrat calendarul Iulian.
În aceste condiții, catolicii stabilesc data Paștelui bazându-se pe luna plină ecleziastică, calculată pe baza unor tabele orânduite de biserică și se bazează pe o dată fixă pentru echinocțiul de primăvară.
De cealaltă parte, credincioșii de confesiune ortodoxă sunt ghidați de luna plină astronomică, calculată pe  baza datelor astronomice și a datei reale – tot din punct de vedere astronomic – a echinocțiului de primăvară.
Astfel, în anul 325 Sinodul Ecumenic de la Niceea a stabilit trei reguli de bază pentru determinarea exactă a datei Paștelui.
Creștinii de rit ortodox vor serba Paștele obligatoriu într-o zi de duminică, duminica sărbătorii fiind cea imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. În cazul în care prima lună plină de după echinocțiul de primăvară va fi duminică, Paștele se va serba în duminica următoare, ca să nu coincidă cu Paștele iudeilor, și nici să fie sărbătorit înaintea acestuia. «

Tradiţiile seamănă cu cele ale ortodocşilor

Cu toate că sărbătoresc Paştele de cele mai multe ori în date diferite, tradiţiile catolicilor şi ale ortodocşilor sunt foarte asemănătoare. Astfel, şi unii şi ceilalţi…

• … Merg în noaptea de sâmbătă spre duminică la biserică, la slujba de Înviere, să ia lumină, pentru ca apoi să o ducă în casele lor;
• … Participă şi la slujba din dimineaţa de Paşte;
• … Vopsesc ouă şi le ciocnesc cu familia şi cu prietenii;
• … Prepară drob din miel, pui sau porc, în funcţie de preferinţe;
• … Au pe masă cel puţin un cozonac;
• … Îşi oferă cadouri în numele Iepuraşului, ca să se înnoiască în ziua de Paşte;
• … Cei care au ţinut post şi s-au spovedit în perioada dinaintea Paştelui se împărtăşesc în ziua de Paşte;
• … Îşi decorează casa cu flori şi ouă;
• … În ziua de Paşte, servesc masa cu familia şi cu prietenii.

Există însă și
unele deosebiri

• În timpul Postului catolicii pot mânca peşte, ouă şi lactate, în timp ce ortodocşii trebuie să renunţe la toate acestea;
• Postul durează 4-5 săptămâni la catolici şi 7 săptămâni la ortodocşi;
• Catolicii merg la cimitir în ziua de Paşte şi împart în amintirea celor morţi, în timp ce ortodocşii aprind lumânări la căpătâiul celor dragi, noaptea, după slujba de Înviere;
• Pâinea sfinţită pentru împărtăşanie se numeşte anafură la ortodocşi şi este făcută din pâine tăiată în mici cubuleţe, iar la catolici, se numește ostia, şi este făcută în mânăstiri sau parohii, din făină de grâu sau de orez;
• Lumina Învierii se ia la sfârşitul slujbei la catolici şi la ora 12.00 la ortodocşi.

Autor: Corina Rob