Citirea rapidă și învățarea creativă, noi metode de dezvoltare

Sunt atât de multe cărți bune de citit și atât de multe informații de reținut, încât uneori avem senzația că n-o să ne ajungă o viață de stat numai cu nasul în cărți. Din această nevoie au apărut metodele de citire rapidă și învățare creativă și le poți aplica fie că ai 7 ani sau 70. Georgiana Gerea are tehnici pentru toată lumea.

Georgiana Gerea spune că a învățat să învețe abia după ce a terminat facultatea, căci atunci a descoperit tehnicile de citire rapidă. Cu timpul a câștigat experiență și a dezvoltat o metodă proprie. Nu i-a dat un nume, dar a inserat în metoda asta tot ce i-a fost de ajutor din cursurile pe care le-a urmat de-a lungul timpului. Câteva noțiuni de NLP, puțin mai mult coaching, noțiuni de la facultatea de psihologie, un strop de meditație și altul de consiliere, terapie prin desen, iar rezultatele pe care le obține cu copiii și cu adulți în ceea ce privește învățarea creativă sunt minunate.

În anul 2012 a lucrat ca asistent trainer la Centrul Gifted Education (Școala de Excelență pentru copii supradotați) și așa a descoperit citirea rapidă. Și-a luat toată curiozitatea și tot entuziasmul cu ea și i-a cerut tipului care ține cursul să o învețe. Așa a ajuns să lucreze la Infospeed, un program ce permite dezvoltarea abilităţilor de învăţare şi procesare a informaţiei.

„Mi-am dat seama că după programul de două luni, în care lucram o oră și jumătate pe săptămână cu fiecare cursant, oamenii nu mai aplicau ce au învățat. Era doar un curs pe care l-au pus în raft pentru că era un cadru artificial și nu vedeau aplicabilitatea lui. E ca și când ai vrea să te duci la maraton și te antrenezi pe banda de alergat. Atunci am simțit nevoia să merg alături de ei mai mult timp”, explică Georgiana pentru Turism Club.

Așa s-a născut metoda ei, cu ingrediente din multe domenii, și spune că astfel obține rezultate bune într-un timp mult mai scurt.

Primul pas este un test standard care constă într-o evaluare a principalilor parametri din procesul de învățare, adică viteza de citire, capacitatea de memorare și de asimilare a informației. Apoi, printr-o evaluare față în față, Georgiana își dă seama cum se raportează învățăcelul la informație. Următorul pas este să stabilească împreună cu clientul obiectivul acestuia, iar mai departe totul este diferit de la persoană la persoană.

„Pe măsură ce lucrăm la atingerea obiectivului fixat pe partea de învățare încep să apară blocajele, emoțiile negative atașate fie procesului de citire sau de memorare, fie procesului de învățare”, explică ea.

Cu copiii de 3 ani lucrează pe partea emoțională, pe atenție și concentrare, pe cei din clasa a 4-a îi ajută să învețe la istorie, pe cei dintr-a 5-a să învețe să relaționeze cu noii profesori și cu dirigintele, pe cei de clasa a 8-a îi pregătește de testarea națională. Pe cei dintr-a 11-a și a 12-a, de BAC, iar pe adulți, să facă față volumului mare de informații de la job, indiferent că sunt medici, avocați, economiști sau jurnaliști. Așadar, fata lucrează cu persoane între 3 și 50 de ani, iar metodele pe care le aplică la fiecare și obiectivele diferă de la caz la caz.

„Scopul sesiunilor individuale este acela de a învăța cum să înveți în timp ce împletești pasiunile cu propriile abilități, astfel încât procesul de învățare să fie făcut din spațiul de curiozitate, plăcere, descoperire. Din punctul meu de vedere, a  învăța eficient înseamnă a-ți descoperi propriul stil de învățare și acest lucru de cele mai multe ori nu se descoperă în școală”, spune fata.

Ea a explicat de ce adulții nu își măresc viteza de citire. Pe scurt, din cauza școlii.

„Întâi învățăm să citim cu voce tare, apoi în clasa a 3-a sau a 4-a, subvocalizăm cuvintele, adică dăm mărunțel din buze, apoi învățăm să fixăm privirea pe fiecare cuvânt și să îl citim în gând, iar asta ne scade foarte mult din viteza de citire. Noi avem capacitatea de a vedea trei, patru cuvinte dintr-o singură fixare. Este o capacitate descoperită de un medic oftalmolog, doar că nu este antrenată.  Deci în loc să citești un rând din 12 fixări, ajungi să îl citești din trei, patru”, mă lămurește Georgiana.

Fata începe fiecare pregătire cu lista de recunoștințe. Atât ea, cât și cursantul, își scriu lucrurile pentru care sunt recunoscători în ziua respectivă. „Asta îi face să fie mult mai prezenți și mai atenți la ce se întâmplă în viața de zi cu zi”, argumentează ea.

Georgiana a obținut rezultate uimitoare cu cei cu care lucrează, dar ca să-ți faci o idee, îți dau doar câteva exemple: o fetiță a reușit să învețe schița, nuvela și romanul după ce și le-a tradus în limbaj matematic, căci ei asta îi place; o altă fată are rezultate mai bune decât ale adulților: în clasa a 5-a este as în fotocitire; o fetiță de 4 ani a avut un rol de 5 minute la grădiniță. În plus, are copii care deja predau metoda ei, căci învățaseră tot ce se putea și ăsta era următorul pas.

„Cel mai interesant lucru este că, o dată ce începi acest proces de pregătire individuală, schimbările apar și în celelalte domenii din viața ta și în relațiile cu cei din jur. Este o educație despre viață, cu metode pe care le simt pentru fiecare persoană în parte”, concluzionează ea.

Trucuri pentru citire rapidă și învățare creativă

Georgiana mi-a explicat cum ar putea oricine să citească mai repede și să învețe creativ.

• Într-un text sau într-o carte, informația brută este doar 25%, iar restul este de umplutură. Chiar și în cartea pe care trebuie să o înveți pentru permisul de conducere. Creierul nostru are capacitatea de a pune informațiile cap la cap, așa că focalizează-ți atenția pe cuvintele cheie.
• Nu sări peste cuvintele bolduite și citește cu atenție titlul. El îți poate oferi foarte multe informații.
• Paradoxul citirii rapide: cu cât citești mai repede, cu atât reții mai mult. Una dintre explicații este că atunci când citești încet, creierul tău are timp să facă asocieri cu experiențele tale legate de subiectul respectiv și astfel nu mai reții informațiile din text, ci le interpretezi, iar informația este alterată.
• Atunci când citim un text, reținem între 15 și 35% din informații. Dacă ai de învățat pentru un examen, trebuie să treci la pasul următor, memorarea. Memorarea creativă înseamnă să-ți păcălești creierul că știi deja acea informație nouă. Aici te ajută mult imaginația și creativitatea, iar creierul folosește mult emisfera dreaptă.

Sfaturi pentru profesori și pentru părinți

Georgiana este foarte serioasă când spune că ar schimba 99% dintre profesorii din școlile din România, iar criteriul pe care ar face asta este atenția la emoțiile copiilor.

„Intra în clasă și încep să predea, f
ără să verifice dacă copiii sunt pregătiți să primească ce au de învățat. Mulți dintre ei cred că sunt mai moderni, dar dacă propun pentru clasă un manual mai colorat, nu înseamnă că e o metodă mai modernă. Nu manual face ora, ci profesorul”, spune fata.

Ce le recomandă profesorilor? Să se bazeze pe învățarea prin experiență, pe punerea în practică și pe asocierea cu cât mai multe domenii în care elevii pot aplica ce învață. În plus, să pună accent pe cursuri care stimulează emisfera dreaptă, cum ar fi desenul și muzica.

„Trebuie să fie ei în fața copiilor, să nu-și mai pună măști. Trebuie să fii tu, să îți arăți emoțiile, slăbiciunile, că nu cunoști toate informațiile, că și tu poți greși pentru că și tu ești om și să primești sugestii”, subliniază ea.

Iar părinților le recomandă să mai uite de carnetul de note, căci nu el oglindește nivelul la care este copilul.

„Să nu îi mai compare cu alți colegi, prieteni, să se bucure de copii lor așa cum sunt. Să le fie modele indiferent că este vorba despre citit sau despre a fi fericiți. Să fie deschiși și sinceri, să îi întrebe pe copii dacă vor să învețe împreună”, sfătuiește Georgiana.

„Recent am lucrat cu doi elevi care au dat BAC-ul și au dat admiterea la facultatea de medicină. Erau oarecum surprinși că nu au luat pentru că au învățat mult, au depus un efort foarte mare. În urma evaluării a ieșit la iveală că ei nu rețineau nimic din ce citeau. Aveau coeficientul de asimilare 0. Tot ce rețineau era cam ce credeau ei că ar vrea să spună textul”.

Majoritatea persoanelor care citesc rețin între 15 și 35% din ceea ce citesc și au o viteză de citire de aproximativ 200 – 250 de cuvinte/minut. Din experiența sa, Georgiana spune că mai mult de 60% din informațiile citite se uită la mai puțin de câteva secunde după finalizarea textului, fapt care demonstrează că citirea obișnuită este foarte ineficientă.

Educația nonformală din România

Educaţia nonformală a început să primească atenţie la nivel internaţional la sfârșitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70. Acest tip de educaţie este cea mai nouă abordare a învăţării prin activităţi plăcute şi motivante şi înseamnă orice acţiune organizată în afara sistemului şcolar, prin care se formează o punte între cunoştinţele predate de profesori şi punerea lor în practică. Acest tip modern de instruire elimină stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse şi al temelor obligatorii. Înseamnă plăcerea de a cunoaşte şi de a te dezvolta.

Celebrul expert în educaţie, Ken Robinson, a prezentat la Ted Talks teoria sa conform căreia educaţia formală nu avantajează creativitatea la tineri.

„Eu cred că toţi copiii sunt foarte talentaţi şi că noi, prin sistemul de educaţie formală, ajungem să le distrugem talentul înnăscut. Din punctul meu de vedere, creativitatea este la fel de importantă ca alfabetizarea, în educaţie, şi ar trebui să o tratăm cu egală importanţă”, a spus expertul.

Educația nonformală a luat amploare în ultimii ani și în România. Fără să vrem să nedreptățim pe cineva, căci sunt foarte multe proiecte minunate, vă dăm numai câteva exemple:

Şcoala de Valori este o organizaţie non-guvernamentală care realizează programe de învăţare nonformală pentru dezvoltare personală, pe toată perioada liceului. Având proiecte locale şi naţionale, ei oferă experiențe de formare a caracterului prin ateliere de valori, sesiuni de coaching, workshop-uri de dezvoltare personală, tabere, programe cu modele și expunere internațională.

Misiunea Fundaţiei Noi Orizonturi este de  a promova modele de educaţie prin experienţă de calitate, care dezvoltă abilităţi de viaţă în rândul tinerilor, ca o strategie de dezvoltare durabilă a societăţii. În cluburile IMPACT, un program al fundației care se desfășoară în toată țara, tinerii învaţă să identifice problemele comunităţii lor, se gândesc şi lucrează împreună, scriu şi implementează proiecte comunitare strategice. IMPACT combină distracţia, învăţarea şi serviciul în folosul comunităţii pentru dezvoltarea personală şi socială.

Learnity este o școală alternativă pentru liceenii din București de clasa  a IX-a și a XI-a care își doresc să învețe lucrurile care îi pasionează cu adevărat. Elevii își construiesc propriul lor parcurs de învățare bazat pe motivația intrinsecă și libertatea lor de a alege, fapt care îi va determina pe aceștia să fie responsabili de propria educație. Ei pot învăța, printre altele, geopolitică, psihologie aplicată, teatru, public speaking, prim ajutor, storytelling, management financiar, dans contemporan, fotografie și multe altele.

Finlanda face revoluție în învățământ

Sistemul finlandez de educaţie, considerat cel mai bun din lume şi depăşit doar de ţări precum China şi Singapore la rezultatele testelor PISA, se pregăteşte de reformă. Finlanda urmărește ca până în 2020 să renunţe complet la împărţirea programei şcolare în materii clasice. Vor dispărea, de exemplu, matematica și istoria. În schimb, profesorii vor trece la predarea în baza unor subiecte şi teme de interes, ceea ce presupune o abordare interdisciplinară.

Autor: Oana Racheleanu