Mai sunt multe de descoperit în Apuseni

Peştera de la Scărişoara, cu cel mai mare gheţar din ţară şi al doilea din Europa, Peştera Gheţarul de la Vârtop, unde au fost găsite cele mai vechi urme ale omului de Neanderthal din România, Peştera Gheţarul Focul Viu, al treilea ca mărime din ţară, Peştera Borţig, cea care deţine al doilea gheţar de la noi şi o intrare de dimensiuni urieşeşti. Acestea sunt doar patru, dintre cele mai cunoscute, şi care totuşi mai au încă o mulţime de secrete nedevoalate. Alte sute aşteaptă specialişti, iar unele… nu au fost încă descoperite. Munţii Apuseni sunt printre cei mai bogaţi în grote şi peşteri din România şi merită toată atenţia noastră. (foto și text: Silvia Mirea)

Peşterile româneşti merită a fi vizitate

Călătoriţi, căutaţi pe hărţi sau pe internet, care de cele mai multe ori se dovedeşte a fi cea mai utilă sursă de informaţii despre destinaţii turistice din România. Iar oamenii îşi povestesc călătoriile pe bloguri, cu detalii actualizate despre calitatea drumurilor şi despre tarife şi programe de vizitare, de care aveţi reală nevoie în ceea ce priveşte vizitarea peşterilor. În plus, informaţiile despre echipamentul necesar sunt cu adevărat utile.

Ştiaţi că…

În România au fost descoperite circa 12.000 de peşteri – aflate pe lista Institutului de Speologie, dintre care doar mai puţin de 200 au fost declarate arii protejate. Însă majoritatea conţin adevărate comori, care sunt, de foarte multe ori, la discreţia celor care preferă să le fure şi să le vândă pe piaţa neagră. Şi vorbim aici de schelete de animale preistorice, obiecte şi urme ale locuirii umane vechi de mii de ani sau formaţiuni geologice unice. Motiv pentru care speologii aleg în ultima vreme să păstreze secrete noile lor descoperiri… care nu pot fi protejate eficient de instituţiile româneşti. Asta cu toate că, atunci când devin ştiri internaţionale, rezultatele muncii echipelor de specialişti români uimesc lumea. Aşa s-a întâmplat în 2011, când au fost găsite în Peştera Coliboaia picturi rupestre realizate în urmă cu mai bine de 35.000 de ani, specialiştii UNESCO vorbind despre ele ca fiind făcute de „cea mai veche cultură europeană”, fiind încadrate pe acelaşi loc cu acelea din celebra peşteră Chauvet, din Franţa. În Peştera Coliboaia au fost descoperite 14 reprezentări de animale: un bizon, un rinocer, un urs, un cal şi mai multe erbivore.

Scărişoara este ascunsă într-o prăpastie

Intrarea în Peştera Gheţarul de la Scărişoara se face printr-un aven, care se deschide în pădure. Veţi merge pe o potecă îngustă, săpată în stâncă, iar apoi veţi coborî pe scări de metal ce vă duc până în fundul prăpastiei, la 48 de metri adâncime. Aici veţi păşi pe un strat gros de zăpadă, care se păstrează, indiferent de anotimp. Vă veţi trezi brusc în Sala Mare, unde formaţiunile de gheaţă strălucesc în lumina filtrată.

Un interior îngheţat de milenii

Peştera este formată dintr-o încăpere unică, în care tronează un bloc imens de gheaţă – are 80.000 de metri cubi – ce datează de acum 4.000 de ani. Veţi păşi deasupra acestuia, mare parte din masa de gheaţă formând podeaua peşterii. Stalagmitele şi alte formaţiuni îngheţate creează un peisaj demn de un ţinut de poveste. În partea dreaptă, planşeul formează un tobogan abrupt care este denumit Biserica, şi este fotografiat asiduu de turişti, care au acces doar în Sala Mare. Restul peşterii este destinată doar specialiştilor, fiind rezervaţie ştiinţifică.

Comorile ascunse în străfundurile pământului

În România există Peştera Minunată, denumire care ne duce cu gândul la comorile acestui popor, care fie sunt aruncate la porci, ca nestematele din poveste, fie sunt vândute pe doi bani, ajungând obiecte de decor în reşedinţe exclusiviste, aflate în paradisuri fiscale. Să revenim însă la Peştera Minunată, care poate fi vizitată în comuna Arieşeni, judeţul Alba, în legendarii munţi ai Bihorului. Numele ştiinţific al acesteia este Peştera Gheţarul de la Vârtop sau Gheţarul de la Casa de Piatră şi este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. De la comuna Gârda de Sus veţi avea de mers pe şosea aproape 12 km, până în cătunul Casa de Piatră, unde puteţi ajunge şi coborând pe traseul Padiş – Scărişoara, până în Poiana Călineasa. Gheţarul de la Vârtop se află pe platoul cu acelaşi nume, aflat la 170 de metri înălţime faţă de fundul văii. Veţi pătrunde în Sala Gheţarului printr-un portal fastuos, înalt de 5 metri şi lat de 15. Blocul de gheaţă are circa 1.600 metri cubi şi străjuieşte intrarea într-un altă sală, denumită a Domului. Dar până la aceasta aveţi de străbătut o galerie joasă, dar nu foarte lungă. În Sala Domului veţi aveas de admirat o uriaşă construcţie naturală din montmilch, cum spun germanii, adică o substanţă păstoasă, de culoare laptelui. Uriaşul dom este înconjurat de draperii ce coboară din tavan. Urmează să pătrundeţi în Sala Minunilor. Aici veţi fi vrăjiţi de varietatea creaţiilor naturii: stalagmite, stalactite, coloane, draperii, coralite, gururi şi multe alte formaţiuni ale căror denumiri pot pune în dificultate un turist obişnuit, dar îl pot fermeca prin frumuseţea lor. Veţi părăsi această peşteră trecând prin Sala Mare, care are o lungime de 100 de metri şi este plină de domuri stalagmitice, cristale de calcit şi un disc impresionant. Aţi străbătut una dintre cele mai frumoase peşteri din ţară, mai ales că natura a reuşit să-şi păstreze nealterate toate creaţiile aici. În 1974, specialiştii au descoperit în Peştera Gheţarul de la Vârtop o urmă de picior, ce s-a dovedit în urma a numeroase studii că i-a aparţinut unui om neanderthalian. „Omul de la Vârtop” avea încă degetul mare depărtat de celelalte şi a păşit prin aceste locuri în urmă cu 62.000 de ani.

Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află tot în Munţii Bihorului, pe Valea Galbenă, în apropierea Vârfurilor Piatra Galbenii şi Cuculeul de Fier. Puteţi ajunge cu maşina până la circa un kilometru de intrarea în peşteră – până la Cantonul Valea Cetăţilor, pe un drum forestier. Peştera se află la peste 1.000 de metri altitudine, iar accesul se face pe o scară de lemn. În prima sală vizitată – Sala Mare – se află uriaşul gheţar, de 25.000 metri cubi, al treilea din ţară după cele de la Scărişoara şi Borţig. Bolta sălii este parţial deschisă, ca o fereastră către lume, prin care de-a lungul timpului au căzut trunchiuri de copaci, care au fost încorporaţi în gheţar. Lumina soarelui pătrunde în miezul zilei în peşteră, provocând reflexii scânteietoare pe suprafaţa gheţarului, care parcă ia foc. Pentru a descoperi galeria spre cea de-a doua sală aveţi nevoie de atenţie sporită, pentru că este ascunsă în spatele unui grup de stalagmite.

Dacă ajungeţi în Cetăţile Ponorului, alegeţi să traversaţi creasta de cumpănă dintre Valea Galbenă şi Bazinul Padiş. Pe acest traseu se află Avenul Borţig, în care se ascunde al doilea gheţar ca mărime din ţară, fiind adăpostit într-o peşteră cu o intrare fastuoasă. Prăpastia în care veţi coborâ are o adâncime de 54 de metri, pe care îi veţi parcurge cu ajutorul unor scări de lemn, după care va trebui să mergeţi printr-o galerie pentru a ajunge în sala principală. Intrarea în peşteră are o intrare de 35 de metri diametru, oferind o imagine spectaculoasă. Sala Mare, din care au fost săpate galerii,adăposteşte uriaşul bloc de gheaţă. Are 30.000 de metri cubi şi este înconjurate de stalactite şi stalagmite la fel de uriaşe. Acestea au fost doar trei dintre peşterile Apusenilor, dar este bine să căutaţi şi altele, pentru că fiecare dintre ele reprezintă o parte din comoara pe care natura ne-o pune în cale în fiecare zi.

Ce ar trebui să mai căutaţi pe hărţi:

– Peştera Liliecilor din Parcul Naţional Piatra Craiului ar trebui să fie pe lista voastră scurtă de călătorii prin ţară, mai ales pentru că se discută intens despre închiderea acesteia pentru publicul larg, deoarece aici se găsesc mai multe specii rare de lilieci, al căror habitat este periclitat de vizitele turiştilor.

– Peştera Bârlogul Ursului din comuna Apaţa (Munţii Perşani) poartă acest nume datorită unei concreţiuni în formă de cap de urs, şi nu pentru că vreun Moş Martin şi-ar fi făcut culcuş aici. Merită a fi vizitată datorită labirintului de galerii ce se întind pe 400 de metri şi pentru că drumul de acces până la aceasta este uşor de străbătut.

– Peştera Mare de pe Valea Firei are 35 de kilometri lungime, a doua ca lungime din România şi din Europa, şi aveţi nevoie de aprobare şi echipament special pentru a o explora. Dar merită tot efortul, aceasta având trei niveluri, dintre care cel inferior este traversat de un bogt râu subteran, ce sapă în continuare noi galerii.

– Peştera cu Corali se află la 12 km de satul Câmpul lui Neag şi este una dintre cele mai frumoase peşteri din ţară, unele ghiduri turistice numind-o „o adevărată nestemată”. Intrarea este ascunsă de arbuştii de pe versantul culmii Cioaca, la circa 1000 de metri altitudine, iar interiorul este format dintr-o succesiune de tablouri în alb, roşu şi maro, create de formaţiunile de corali.