Noaptea Sfântului Andrei e, după tradiție, Halloween-ul românilor

Noaptea Sfântului Andrei e, după tradiție, Halloween-ul românilor

 

sf-_apostol_andrei

Noaptea Sfantului Andrei ar trebui să fie declarată Halloween-ul românilor, având în vedere tradițiile mitice, multe din ele încă respectate, care s-au transmis de pe vremea dacilor. Venirea lupului, ungerea ferestrelor și a pragurilor cu usturoi și așa-numita deschidere a cerurilor sunt doar câteva dintre poveștile care circulă în jurul datei de 30 noiembrie și care te duc cu gândul la istoriile cu vampiri și vârcolaci. 

  • Sărbătoarea începe cu ”Noaptea strigoilor”

În credința populară se spune că în noaptea dinaintea Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morților, care nu ajung în ”lumea de dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă acolo după ce își vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.

Ca într-un veritabil scenariu horror, tradiția spune că strigoii morți devin foarte periculoși pentru cei vii, că le-ar lua viața rudelor apropiate, că ar aduce boli, grindină și alte suferințe, călătorind pe Pământ și pe ape, strigând și miorlăind, călăre pe meliță, pe coadă de mătura, pe butoi sau în butoi.

Prin unele părți, se crede că acești strigoi iau coasele pe care le găsesc pe afară, prin curțile oamenilor și se duc la hotare, unde se bat cu ele. Se mai spune că dansează pe la răspântiile drumurilor, până la cântatul cocoșilor și că se bat cu strigoii vii, adică cu strigoii-oameni, pe care îi poți recunoaște a doua zi, după zgârieturile pe care le au pe față.

Când nu au cu cine să se războiască, se duc pe la casele oamenilor, sperând că oamenii nu au mâncat usturoi, nu s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate și la încheieturile trupului, nu au uns ferestrele, ușile, hornurile, scările, clanțele ușilor, boii și vacile la coarne, cleștele, lada și toporul. Dacă strigoii nu găsesc nici un loc ”neusturoiat” prin care să intre în casă, atunci caută să-i cheme afară pe cei dinăuntru. Strigoiul vine și strigă la fereastră: „Ai mâncat usturoi?”. Dacă omul răspunde, îl muțește, iar dacă tace, pleacă să caute alte victim, spune tradiția din bătrâni.

  • I se mai spune și Ziua lupului

Se credea și încă se mai crede, că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, își poate îndoi gâtul țeapăn și nimic nu scapă dinaintea lui. De aici și vorba: „își vede lupul coada”. Ziua se serbează prin nelucru.  Nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană și nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuși, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. Se spune că în noaptea de 30 noiembrie lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte fiecăruia prada, pentru iarna care începe și că la miezul nopții se deschid cerurile.

  •  Se pune grâu la încolțit

Una din taradițiile de Sfântul Andrei, respectată de mulți dintre creștinii ortodocși, atât la oraș, cât și la sat, este aceea a grâului pus la încolțit, în ghivece, de către fiecare membru al familiei.
Iată cum se procedează: se ia o mânută de grâu şi se seamănă într-un ghiveci ori într-o cutie din plastic. Apoi, se acoperă boabele de grâu cu un strat subţire de pământ. Ghiveciul trebuie instalat la fereastră, pentru ca grâul proaspăt încolţit să beneficieze de lumină suficientă.
Tradiţia spune că grâul pus la încolţit de Sfântul Andrei spune câte ceva despre anul care urmează pentru cel care l-a plantat, atât la capitolul noroc, cât și la sănătate, așa că toată lumea își dorește ca de Anul Nou, grâul să aibă fire zdravene şi înalte. Bătrânii spun că aspectul grâului spune ceva şi despre recoltele anului agricol ce urmează. Un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată, pe câmpuri şi în livezi.
Grâul pus la încolţit se păstrează de regulă până după Anul Nou. Dacă se face prea mare, grâul poate fi tăiat sau legat, după 1 ianuarie.

grau

Autor: Corina Rob

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Traditii & Folclor 0 Comments

Războiul modei și tradiției: Bihor vs Dior

Sigur, nu mai crede nimeni că a mai rămas ceva de inventat în modă, dar nici nu-i normal să dai copy/paste unor produse tradiționale, fără ca măcar să spui pe

Traditii & Folclor 0 Comments

Saramura Dobrogeană, în topul deliciilor tradiționale din zonele protejate ale lumii

O străveche rețetă de pește din Delta Dunării a aprins imaginația și simțurile gustative ale oamenilor aflați în cele mai îndepărtate locuri ale lumii, susține dobrogeanews.ro. Vorbim despre Saramura de

Traditii & Folclor 0 Comments

Tradiții de poveste, din jurul lumii, respectate de Crăciun și de Anul Nou

Când vine vorba de tradiții, nu există o țară mai specială decât alta, ci doar moduri unice de a celebra Sărbătorile și trecerea în noul an. Toate îi fac fericiți

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!

Spune parerea ta