Proiect WWF România: ai grijă de pădure, ai putea primi bani!

Dacă natura ar fi o companie, ar fi cea mai mare din lume, pentru că toate lucrurile esentiale pentru viața nostră folosesc servicii furnizate de natură. Acum urmează partea tristă a comparației. Dacă natura chiar ar fi o companie, ea ar fi demult falimentară, pentru că, deși suntem cu toții clienții naturii, ea nu primește nimic înapoi, susțin experții WWF România, în documentarul-manifest , ”Bun de la natură”, realizat pentru protejarea pădurilor de la noi din țară.

”Într-adevăr, nu putem să plătim natura, nu are nevoie de banii noștri, dar banii îi pot motiva pe oamenii care au grijă de natură. Un exemplu de astfel de motivare sunt plățile compensatorii pentru păduri, ca un gest firesc de solidaritate cu cei care susțin aceste eforturi.

Pădurile oferă o serie de produse și servicii fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale, asta implicând restricții și costuri pentru proprietarii de păduri. Poate nu toată lumea știe cât dă societatea înapoi pădurii… Practic nimic. Astăzi, nici statul, nici mediul economic, nici politicile de mediu nu sprijină gospodărirea durabilă a pădurilor, chiar dacă toți beneficiază de o serie de avantaje. Credem că nu este corect și, văzând starea de degradare a atâtor păduri din România, înțele-gem că nu este nici înțelept să continuăm așa. Soluția este reglementarea unui sistem de plăți compensatorii pentru servicii de mediu, care să asigure practic, pe de o parte, pierderile suportate de proprietari și, pe de alta, să sprijine eforturile de administrare și de pază a pădurilor. Astfel s-ar institui un mecanism de monitorizare suplimentar, care ar conduce la o maximizare a rolului de protecție al pădurilor”,  explică Radu Vlad, manager program păduri, WWF România, motivele care au stat la baza proiectului Solidaron – solidaritate și respect pentru oameni și natură.

În prezent, conform legislației silvice, când pădurile sunt declarate ”de interes național”, proprietarilor li se impun numeroase restricții. ”Spre exemplu, în circa 25% din păduri nu sunt permise tăieri cu scop comercial. Cu toate acestea, administrarea și paza acestor păduri sunt obligatorii și sunt în seama proprietarilor. Ce agricultor ar putea înțelege să îngrijească livada și să o păzească, iar la sfârșit să nu poată utiliza fructele. Dacă aceste păduri sunt de interes național, nu trebuie să lăsăm pe umerii proprietarilor, aceste responsabilități. Atât statul, cât și beneficiarii direcți sau indirecți trebuie să contribuie pentru gestionarea durabilă a acestor păduri. Trebuie să înțelegem, să învățăm și să trăim solidaritatea și respectul pentru oameni și natură.

Cred cu tărie că atâta timp cât nu trecem de la un sistem bazat pe voluntariat și pe respectarea regimului silvic voluntar, de către proprietarii de păduri, pe baza unor stimulente acordate de către stat și beneficiarii direcți sau indirecți, cât timp totul se va baza numai pe contravenție și pe control, nu vom avea o respectare reală a regimului silvic pentru pădurile din România”, subliniază Cătălin Tobescu, inginer silvic și proprietar de pădure, reprezentant al Federației proprietarilor de păduri Nostrasilva.

Soluțiile propuse în cadrul acestei inițiative țin de echitabilitate și de conceptul de a plăti sub o formă sau alta, fie prin bani pentru servicii de mediu, fie prin compensații, pentru ceea ce natura ne oferă.

Filmul „Bun de la natură” a fost realizat în cadrul proiectului Solidaron care își propune să facă o evaluare şi o cuantificare a costurilor și beneficiilor a două categorii de ecosisteme, forestiere şi acvatice, a serviciilor de mediu aferente acestor ecosisteme, dar şi a costurilor de administrare, pentru îmbunătățirea cadrului legislativ.  «

Autor: Corina Rob

foto: Dan Dinu, Corina Rob