Rezervații naturale din România

Tigăile din Ciucaș se află în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Măneciu, în partea nordică a stațiunii turistice Cheia. Se întinde pe o suprafață de 3 hectare în centrul masivului Ciucaș, oferind un spectacol de stâncării neregulate ( stânci, ciuperci de piatră formate prin acțiunea apei, vremii şi vântului), goluri alpine, pășuni și pajiști numai bune de explorat. Întâlneşti ursul brun, cerbii şi lupii, pisica sălbatică şi, atenţie, vipera comună. Deasupra ta, pe cerul jos de octombrie, planează acvilele de munte, ulii şi vulturii ieşiţi la vânătoare. Muntii se întind pe o suprafaţă relativ restransă însă aici avem  Tigăile Mari, Tigăile Mici, Mâna Dracului, Babele la Sfat, Turnu lui Goliat. Şi pentru că se află la câteva ore de capitală constituie o destinaţie bună de weekend. Drumul spre Cheia te trece printr-o mulţime de serpentine însă frumuseţea peisajului merită pe deplin să încinzi puţin frânele.

Sus pe Transfăgărăşan

Valea Bâlii, situată în județul Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Cârțișoara, are o suprafață de 180 ha. Reprezintă o întindere de pajiști, alternând crestelor abrupte cu stâncării, cu o floră Munților Făgărașului. Întâlnim floarea de colț, bujorul de munte, clopoțeii. Cel mai bine o cunoaştem însă atunci când pornim pe sinuosul şi irezistibilul Transfăgărăşan. Atunci ne punem centurile şi pornim către culme, tot mai sus, până ce poposim la Bâlea. La popas, priveşti cum norii cuprind vârfurile ascuţite şi ceaţa coboară spre cel mai mare lac glaciar (4,6 ha) din Romania. Vorbim de lacul Bâlea, situat la 2034 metri altitudine. Şi cum iarna vine devreme la Bâlea, temperaturile sunt cu mult scăzute faţă de oraş. Dacă nu aţi apucat anul acesta să faceţi o excursie până aici, vă puteţi încerca şansele din primăvara 2013, Transfăgărăşanul fiind închis pe perioada sezonului rece.

Prundul Mare

Arie naturală protejată de interes național, Prundul Mare se află în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Secusigiu. Rezervația naturală are o suprafață de 91,20 ha, aflată în imediata apropiere a Mănăstirii Bezdin. Inclusă în Parcul Natural Lunca Mureșului zona se este înţesată de prunduri, lunci de câmpie, pâlcuri de pădure, pajiști și zone umede cu stuf și păpuriș. La o plimbare de câteva ore poţi observa cerbii, urmăreşti cu privirea un iepure de câmp sperios şi îţi păstrezi atenţia alertă pentru a nu deranja mistreţii. Cei care sunt pasionaţi de observatul păsărilor sălbatice, în rezervaţie trăiesc stârcul cenușiu, barza neagră, ciocârlia vulturul codalb sau sturzul cântător.

Insula Popina – zonă strict protejată

Este situată în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf, la 500 m de satul Iazurile, ( jud. Tulcea). Vă oferă o perspectivă largă asupra împrejurimilor şi a malului nordic al lacului Razim. Este parte a podișului Măcinului, fiind parţial coperită cu o pătură de loess. Pe țărmul nordic al insulei, există şi azi izvoare termale, încă nestudiate, ce atrag atenţia sectorului științific prin proprietăţile curative. În perioada 1933-1994, Insula Popina a fost rezervație naturală, plasată inițial sub ocrotirea Institutului Bio-Oceanografic din Constanța, întemeiat de Grigore Antipa. Ulterior, prin Hotărârea de guvern, Insula Popina devine zonă strict protejată din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Fiind izolată de continent, insula Popina a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene. Constituie locul de cuibărire a unor păsări și habitatul unor reptile și insecte veninoase. Pe cele 3.600 ha din jurul insulei s-au realizat o serie de proiecte destinate reconstrucției ecologice căci zona reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare. Pe insulă s-a mai consemnat și prezența unei faune de nevertebrate, printre acestea numărându-se specii rare ca păianjen veninos „văduva neagră” ( prezență acestuia pe insulă a fost semnalată în anul 1965) și miriapodul gigant Scolopendra cingulata. De asemenea, Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosașul endemic Isophya dobrogensis.

Insula Popina în literatură și film

În anul 1985, regizorul Ion Bostan (1914-1992) a realizat un film documentar cu titlul „Balena de piatră (Insula Popina)” în Ciclul Delta Dunării – sanctuar al naturii… Delta insolită. 17 ani mai târziu, insula a devenit din nou sursă de inspiraţie, în anul 2002 editându-se colecția de proză a Alexandrei Fenoghen cu titlul „Aproape povești” (Editura Kriterion, București-Cluj, 2002). În povestirea de un realism fantastic „Judecata”, câțiva tineri aflați pe Insula Popina surprind doi șerpi. Prind unul, îl judecă, îl condamnă și îl omoară. Ce se întâmplă mai departe, aflaţi citind cartea.