Tradiții de Paște care se mai respectă și azi, în secolul vitezei

Tradiții de Paște care se mai respectă și azi, în secolul vitezei

În goana vieții moderne, între programul de la 9 la 17, scroll-urile lungi pe Facebook și timpul pierdut în trafic și la cumpărături, uităm ce trai simplu aveau bunicii și ne trezim, loviți de nostalgie, că spunem: „Ce frumos era înainte de sărbători!”. Dar nu realizăm ca și noi, din comoditate, contribuim la pierderea tradițiilor.

E mai simplu să cumperi un cozonac ambalat din supermarket (sau dacă nu chiar un panettone din Italia), să comanzi o pască la cofetărie, să dai uitării masa tihnită de Paște, servită în familie, și să vă-mprăștiați care încotro, la un film sau un grătar. Mai există totuși oameni care, chiar și așa, în goana asta nebună, nu ies din cuvântul și legile bătrânilor de sărbători. Redăm mai jos ceea ce credem că reprezintă doar o mică parte din zonele care mai păstrează tradițiile de Paște.

Săpânţa, Maramureş

La 12 noaptea se merge la Înviere, iar liturghia se face a doua zi. După slujba de Înviere se face un foc în grădina bisericii, cu scopul de purificare. Mai demult, acest foc se făcea în fiecare grădină şi oamenii se strângeau şi vorbeau (se spunea că ieşeau la grădini).

În prima zi de Paşte se pregăteşte o traistă în care se pune pască, cârnaţi, carne de porc, usturoi, sare şi o lumânare, iar un bărbat din casă merge cu ea la biserică pentru a o sfinţi. Când se întoarce acasă, toată lumea mănâncă prima dată din acele alimente.

Joi, oamenii săraci merg în sat după ouă.

Tradiții de Paște care se mai respectă și azi, în secolul vitezei

Buzău – Vrancea (în zonele de sat)

În zonele de deal şi munte încă se mai păstrează pe alocuri încondeiatul ouălor în Săptămâna Mare. Dacă iniţial existau câteva femei în sat care ştiau să încondeiezi şi încondeiau pentru tot satul, acum, cei puţini care încă mai ştiu, încondeiază pentru propria familie şi poate pentru alte câteva persoane. Din aceste ouă se duc şi la biserică.

În judeţul Buzău, încondeierea se face doar cu ceară simplă şi vopsea roşie, pe când în Vrancea se folosesc trei tipuri de vopsea (negru, galben şi negru) şi rezultă „ouă căsnite”.

Întotdeauna persoanele care încondeiază ouă vor începe cu modelul „fierul plugului”

Pe alocuri se mai fac şi lumânări în casă (din ceară curată) care se dau de obicei la altar, în Joia Marea (Joi Mari) pentru sufletul celor adormiţi

Vinerea, înainte de Paşte, se face curat la morminte, iar femeile ţin post negru.

După Înviere, se aduce lumina acasă de la biserică şi se pune în candelă, apoi se iese la mormânt (cu cozonac şi vin)

În dimineaţă de Paşte, înainte de a merge la biserică, se pune într-o cană un ou roşu, o monedă şi apă, iar fiecare membru al familiei se spală cu acea apă pentru a fi roşu în obraji tot anul, deci sănătos (acest obicei se întâlneşte şi în zona Bacău, şi în unele părţi din Moldova şi Muntenia).

În prima zi de Paşte se dau de pomană ouă roşii, cozonac şi pască (fie naşii dau de pomană la fini, în funcţie şi de distanţă care îi desparte, fie se împarte vecinilor). La biserică, în zonele de munte, femeile bătrâne încă duc la biserică cocoşi (amintire de lepădarea lui Lazăr de Iisus)

Toţi membrii familiei trebuie să ia Pască (anafură) de la biserică după ce s-au spălat pe faţă.

A doua zi de Paşte, finii merg în vizită „pe cinste” la naşi, unde servesc masa împreună.

 

Jitia, Vrancea

Tradiții de Paște care se mai respectă și azi, în secolul vitezei

Câteva femei încondeiază ouă pentru tot satul, iar aceste ouă se duc în special la naşi, alături de cozonac, o sticlă de ţuică, o sticlă de vin.

Toată lumea la Înviere, la biserică, se îmbracă în costum tradiţional, aşa că înainte de Paşte unii dintre localnici (femei şi bărbaţi) dau comandă de ii, stricătoare (fote) şi cămăşi femeilor care mai lucrează în sat.

 Comuna Grădinari şi împrejurimi, Olt

Când credincioşii se întorc de la biserică după slujba de Înviere, se adună de pe un câmp câteva fire de grâu care se presară în faţa pragului casei, înainte ca membrii familiei să intre în casă, cu scop de protecţie şi de belşug.

Lacul Roşu – Bicaz

Ca peste tot, pregătirile încep din Săptămâna Mare. Joi dimineaţă se aprind focurile în casă înainte de răsăritul soarelui şi se vopsesc ouăle. Vineri se ţine post negru, se merge ziua la biserică şi se trece pe sub masă (Sfântul Aer). Sâmbătă se pregătesc cele necesare pentru masa de paşte: se sacrifică mielul, se unge cu sânge stâlpul de la poartă şi se face cruce pe uşa grajdiului şi se pregăteşte coşul de mers la biserică în noaptea de Înviere (în care se pun ouă, cozonac, pască, o sticlă de vin şi carne de miel).

După slujba de Înviere, care ţine până la cinci dimineaţa, în casa de prăznuire fiecare scoate ce are în coş şi se servesc unul pe celălalt.

În prima zi de Paşte, dimineaţă, se pune într-un vas apă, un ou roşu şi o monedă şi fiecare membru al familiei se spală cu acea apă, după care ia nafură de trei ori. Ce a mai rămas din produsele ce au fost duse la biserică, se pune câte ceva şi în hrana animalelor de pe lângă casă.

Se ciocnesc ouă roşii după cum urmează: întâi părinţii, după care vine rândul copiilor, pe linie bărbătească, să ciocnească cu părintele învingător, căruia nu i s-a spart oul, apoi copiii între ei. Femeile aşază masa şi se consumă în primul rând alimentele aduse de la biserică, pentru că au fost sfinţite de preot.

Vălenii de Munte, Prahova

Joi se duce la biserică o lumânare mare de ceară curată pentru cei care au murit fără lumină.

În Vinerea Mare se sapă şi se curăţă mormintele. Se înroşesc ouă, se taie mielul şi se face mâncare: tocană de miel,  drob,  ciorbă de burtă (ciorbă de bureţi).

În noaptea de Înviere se dă de pomană un cocoş alb persoanei care se miluieşte prima (se zice că-i luminează calea celui mort) şi se face cruce în tocul uşii cu lumânarea cu care aduci lumina acasă.

În ziua de Paşte oamenii se spală pe faţă cu apa în care se pune un ou roşu.

Ponoarele, Mehedinţi

Joia înainte de Paşti sunt Joimărelele. Dimineaţă vecinii şi rudele se vizitează şi dau de pomană colăcei şi păhăruţe cu rahat, bomboane de post sau cănuţe cu apă şi flori.

Vineri, după ce se cânta prohodul şi se încercuieşte biserica de trei ori, femeile merg la cimitir şi aprind lumânări.

Din a doua zi de Paşti se fac parastase la biserică sau cimitire, în diferite zile, unde pe platoul de lângă aşază oamenii jos parastasul, pe câteva rânduri.

Vinerea după Paşti, când e Izvorul Tămăduirii, se merge la un izvor unde se pun parastase  pe marginea apei, apoi se dădea drumul pe apă unei coveţi cu lumânări puse în semn de cruce.

Tradiții de Paște care se mai respectă și azi, în secolul vitezei

Tradiții de Paște care se mai respectă și azi, în secolul vitezei

Judeţul Cluj

Pregătirea ouălor încondeiate şi a pascăi se relizeaza încă de la mijlocul Săptămânii Patimilor.

Ouăle se leagă în ciorap, cu fire de iarbă, cu diferite frunze (pentru a crea un model) şi se introduc în apa în care au fiert cojile de ceapă. Din ceapă albă ies ouă galbene şi din ceapă roşie ies ouăle roşii.

În dimineaţa zilei de Paşti se pun într-un vas apă, un ou roşu, o urzică şi un ban. Toată lumea se spală cu acea apă pe faţă şi spune: „Să fiu roşie în obraji şi sănătoasă ca oul de Paşti, iute ca urzica şi bogată.”

În ziua de Paşti, sătenii duc la slujbă coşurile cu pască, ouă roşii, colaci, slabină, brânză pentru a fi sfinţite. Apoi, în curtea bisericii, îşi dăruiesc ouă unul altuia şi le ciocnesc spunând urări de sanate şi noroc, dar mai ales salutul „Hristos a înviat!, Adevărat c-a înviat”.

În satul Ceaba, comuna Sânmartin, în prima zi de Paşte se trag clopotele de dimineaţă până seară, atât de către tinerii care ştiu să facă asta foarte bine, cât şi de cei care abia învaţă.

Luncavița, județul Tulcea

În prima zi de Paște, tinerii şi turiştii se întâlnesc în zonele verzi ale comunei și se întrec în a face cea mai bună ciorbă de peşte şi miel la ceaun. A treia zi de Paște, copiii se organizează într-un ritual de înmormântare, cu preot, cu alai, cu bocitori, iar din lut confecţionează o păpuşă (Caloianul), pe care îl conduc la o albie de râu sau într-o baltă.

 

Vatra Moldoviței, Suceava

După slujba de Înviere, credincioșii așază pe jos, în curtea bisericii, în formă de cerc, coșărcile (coșurile) cu pască, babă (un cozonac răsucit în care rămâne loc de un ou), ouăle roșii, ouă încondeiate, brânză, șuncă, sfeclă roșie cu hrean, sare, prăjituri și cam tot ce se consumă în dimineața zilei de Paște. Preotul sfințește coșurile și primește ouă încondeiate (unii le păstrează și le oferă prietenilor sau rudelor). După ce credincioșii ajung acasă cu lumină, pe la trei dimineața, toți membrii unei familii se spală cu apa dintr-o farfurie adâncă în care s-a așezat un ou roșu și o monedă, apoi iau anafură și mănâncă din alimentele sfințite.

În a doua zi de Paște se merge cu udatul, adică băieții, indiferent de vârstă, merg în vizită la fete și le stropesc de trei ori cu parfum (înainte tradiția era cu apă).  Gazdele oferă în schimb ouă roșii sau ouă de ciocolată copiilor. A treia zi de Paște, femeile își iau revanșa și udă bărbații.

Tradiții de Paște care se mai respectă și azi, în secolul vitezei

Tradiții de Paște care se mai respectă și azi, în secolul vitezei

Mulțumirile pentru informațiile furnizate merg către Aura Cășaru, membră a Asociației Zestrea Bisoceană, Muşa Cristian, etnolog, Stroia- Ţepeş Eugen, etnolog, Marinela Zegrean Istici, Centrul pentru Promovarea Tradițiilor Cluj, Florica Țăpor, meșter popular, Carmen Lucia Doandeși, membră a Asociației pentru Turism Mehedințiul de Sub Munte, Marian Ilie, Primăria Luncavița, Alina Balahura, Vatra Moldoviței.

Autor: Oana Racheleanu; Foto: Carmen Lucia Doandeși, Aura Cășaru, Adrian Teodorescu.

Material publicat în ediția de aprilie 2017 a ziarului Turism Club.

Despre Autor

S-ar putea sa iti placa

Romania nestiuta 0 Comments

Poveștile călătorilor din Gara de Nord, spuse mai departe de un fotograf și un copywriter

Vlad Cioplea, fotograf, și Gabriela Bumb, copywriter, au demarat la începutul lunii mai proiectul „Povești din Gară”, prin care spun în scris și prin fotografii poveștile unor călători. Le-am adresat

De vazut & savurat 0 Comments

O vizită la cramă, în vremea strugurilor parfumați, e ideală!

Invitația doamnei Mihaela Tyrel de Poix, CEO al companiei SERVE Ceptura “Întâi de toate, vreau să precizez că vinurile sunt extrem de legate de turism, și turismul de vinuri. Toate

Traditii & Folclor 0 Comments

Caloianul și Paparudele, ritualuri pentru aducerea ploii

De când lumea și pământul, oamenii au recurs la tot felul de ritualuri prin care să îmbuneze sau să le ceară favoruri zeităților. Caloianul, sau “Scaloianul”, “Ene-Iene”, “Muma ploii” şi

0 Comments

Niciun comentariu inca!

Poti fi primul care comenteaza articolul!

Spune parerea ta