Balcic, un orăşel romantic la malul mării

„O! Oraş de pietre albe, te salut pentru frumuseţea ta nemaivăzută”, poetul roman Ovidiu

Ce loc poate fi mai romantic, acum, la început de vară, decât unul la malul mării.

Şi cum până la Balcic, cel cu dealuri albe, acoperite de căsuţe la fel de albe, dar pline de flori şi de smochini, nu e decât un drum de câteva ore cu maşina… vă invităm până în Cadrilater!

Cine vorbeşte despre Balcic, aminteşte de perioada când acesta se afla sub steag românesc, iar regina Maria îşi construise frumosul castel şi atrăsese alături de ea, pe malul stâncos şi calcaros al mării, o grămadă de artişti, pictori, sculptori şi scriitori, care se întâlneau pentru a crea şi a se bucura de viaţă. În vremurile acelea această localitate era numită „oraşul alb” sau „coasta de argint”. Orăşelul întins pe colina scăldată de razele soarelui şi de valurile mării a rămas şi astăzi la fel de romantic, cu case mici, ascunse în spatele copacilor şi tufelor înflorite. Localnicii cunosc în mare parte limba română, astfel încât nu vă va fi deloc greu să comunicaţi, deşi este interesant de observat că, aici, alături de români şi bulgari se află o mulţime de tătari, care oferă un plus de bogăţie culturală locului.

Castelul Reginei Maria

Nu puteţi trece prin Balcic fără să intraţi puţin la castel. Urcuşul pe potecile pietruite, grădinile suspendate şi răcoarea camerelor castelului sunt câteva dintre atracţiile acestui loc care îi fac pe mulţi să revină an de an. Iar dacă nu aţi fost niciodată aici, cu atât mai mult merită să vă petreceţi măcar două ore vizitând castelul şi grădinile ce îl înconjoară, pentru a afla măcar pe scurt o parte din istoria locului. Ce aţi avea de văzut? Păi, de exemplu, colecţia de cactuşi a castelului se pare că este unică în această parte de continent. Iar vinurile ce se vând aici, multe îmbogăţite cu migdale şi alte arome orientale, sunt rare şi merită a fi luate „la pachet” pentru o degustare într-un cadru romantic. Ca să nu mai vorbim de cascada ce se prăbuşeşte de la nouă metri şi de Puntea suspinelor, unde vă puteţi pune ce dorinţă vreţi.

Pe unde mergem

Să porniţi, pe străduţele umbrite de copaci bătrâni, să vă pierdeţi în partea de coastă a oraşului. Urcaţi pe dealul ce ajunge până în port şi încercaţi să ghiciţi, după aspect, ce naţionalitate au proprietarii căsuţelor cochete pe lângă care treceţi.

Vă recomandăm

De-a lungul falezei se află o mulţime de terase, unde se găsesc meniuri diverse, majoritatea însă pe bază de peşte. Dar dacă aveţi de gând să gustaţi feluri de mâncare tătărăşti sau greceşti, nu aveţi mult de căutat, veţi găsi şi din acestea. O după-amiază la plajă şi o plimbare cu una dintre ambarcaţiunile ce se pot închiria în micul, dar bogatul port al Balcicului vor încununa vacanţa voastră. (Silvia Mirea)