Tradiţii populare de 9 martie
La noi în ţară, pe 9 martie se serbează Mucenicii sau Măcinicii.
Pe lângă tradiţia creştină, a pomenirii celor 40 de mucenici ucişi în cetatea Sevastiei pentru că credeau în Hristos, credinţa populară românească marchează sosirea primăverii şi începerea anului agricol. Astfel, în această zi, se încheie perioada babelor, plină de vreme capricioasă, şi încep zilele moşilor, mai calde şi mai blânde. Printre ritualurile de alungare a gerului se află jocul copiilor în preajma focurilor din frunze greblate din grădini şi lovirea pământului cu bâta, pentru a intra gerul şi a ieşi căldura. Bătrânii cred că în această zi se deschid mormintele şi porţile Raiului, motiv pentru gospodine de a da de pomană colaci şi covrigei în formă de 8, care se numesc sfinţişori, mucenici sau bradoşi.
În Moldova, mucenicii sunt făcuţi din aluat de cozonac şi unşi cu miere şi nucă. În Dobrogea şi, în general, în sudul ţării, măcenicii sunt mai mici, din aluat fiert în apă, cu zahăr, scorţişoară şi nucă. În Muntenia se pregăteşte şi Uitata pentru morţi, un mucenic mare, dedicat celor morţi, uitaţi în decursul anului.
Femeile duc mucenicii la biserică, pentru a fi sfinţiţi, după care dau de pomană şi apoi aduc şi acasă pentru toată familia.
Pe 9 martie începe şi aratul de primăvară, zi în care fierarul satului trece plugul prin foc, pentru a-l curăţa şi purifica. Tot în această zi se fac şi întovărăşirile pentru arături. Plugul este lăsat în mod festiv în faţa porţii, în vremuri vechi ţăranii tăind o brazdă în jurul întregii sale gospodării, pentru a fi protejaţi de cele rele.
În timp ce bărbaţii şi copiii adună frunzele uscate din grădini, făcând focul cu ele, femeile aduc gunoiul strâns în casă, pentru a duce astfel căldura din casă şi afară. Fumul ce se ridică de la numeroasele focuri, făcute în fiecare bătătură şi în fiecare livadă, purifică şi el gospodăriile.
Se mai zice din bătrâni că dacă plouă de Mucenici, va ploua şi de Paşte, iar dacă e îngheţ, aşa va fi până de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie. Iar plantele sădite în această zi, înainte de răsăritul soarelui, vor rodi de 40 de ori mai mult.
Despre Autor
S-ar putea sa iti placa
Traditii & Folclor
Folclorul romanesc reprezinta totalitatea creatiilor culturii spirituale romanești, sintagma referindu-se la producțiile etniilor vorbitoare de limba română în toate dialectele ei în interiorul granitelor tarii. Avem astfel cantece populare, legende,
Tradiţii şi obiceiuri
Pictorii naivi se nasc în sate, copilăresc acolo. Uneori, în apropiere de pensie, se apucă de pictură, iar din mâinile lor ies tablouri în care sunt zugrăviţi, în manieră specifică,
Baba Dochia, mama «simbolului iubirii»
Între 1 şi 9 martie, românii îşi aleg câte o zi şi spun că “aceasta e Baba mea”. Cum va fi acea zi, aşa va fi şi norocul în an.
0 Comments
Niciun comentariu inca!
Poti fi primul care comenteaza articolul!